Ultima oră

Expoziție inedită dedicată Marii Uniri

Muzeul de Istorie și Etnografie Lugoj găzduiește în perioada 16 octombrie – 16 noiembrie 2017 o inedită expoziție fotodocumentară intitulată „Instaurarea Administrației Românești în Banat. Județul Timiș – Torontal și Caraș-Severin“.

Evenimentul organizat de Muzeul Național al Banatului, sub auspiciile Consiliului Județean Timiș, în colaborare cu Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă Plastică Lugoj, Muzeul Banatului Montan Reșița, Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș, Mitropolia Banatului, Episcopia Ortodoxă a Caransebeșului, Serviciul Județean Timiș al Arhivelor Naționale, Serviciul Județean Caraș-Severin al Arhivelor Naționale și Serviciul Județean Mehedinți al Arhivelor Naționale, prefigurează începutul manifestărilor dedicate Centenarului Marii Uniri de la 1918.

”Tematica expoziției, mult mai amplă decât lasă titlul să se înțeleagă, înglobează o serie de fapte istorice, desfășurate în paralel, într-un timp relativ scurt, care au precedat momentul efectiv al încorporării Banatului la Regatul României prin instaurarea celor doi prefecți români: George Dobrin în Caraș-Severin (28 mai 1919) și Aurel Cosma în nou-înființatul județ Timiș – Torontal (28 iulie 1919). La sfârșitul Primului Război Mondial, Regatul Ungariei a încheiat la Belgrad (13 nov. 1918) un armistițiu separat cu Puterile Antantei în speranța că va reuși să își mențină controlul asupra provinciilor istorice. În urma acestei convenții, Banatul este ocupat sârbi, care intră în Timișoara pe 17 noiembrie, fiind urmați de trupele franceze în 3 decembrie 1918. Pe fondul disputelor teritoriale situația în Banat devine tensionată, patru forțe acționând concomitent până în vara anului 1919, când prevederile Conferinței de la Paris intră în vigoare: Ungaria încearcă să instaureze o „Republică Bănățeană“ la Timișoara în frunte cu avocatul Otto Roth (31 oct. 1918 – 21 feb.1919), presiunile continue ale sârbilor pentru alipirea Banatul (doleanță sugerată în Adunarea de la Novi Sad 25 nov. 1918) materializate prin impunerea administrației proprii la Timișoara în data de 20 feb. 1919, eforturile depuse de reprezentanții Consiliului Național Central Român pentru organizarea Adunării Naționale de la Alba Iulia (1 dec. 1918), la care au participat și delegații bănățeni în pofida piedicilor puse de trupele de ocupație sârbe, respectiv misiunea armatei franceze în menținerea ordinii prin constituirea Județului Lugoj (23 mart. 1919) – o zonă tampon între trupele sârbe și cele române” ne-a declarat muzeograful Oliviu Gaidoș.

 

După multe dezbateri, soarta Banatului istoric este hotărâtă pe cale diplomatică în cadrul Conferinței de la Paris, granița fiind definitivată pe 21 iunie 1919.

În ciuda numeroaselor proteste oficiale și a celor populare (Adunarea de la Lugoj – 10 iun. 1919), România va primi două treimi din Banat, Serbia o treime, Ungariei revenindu-i o porțiune infimă de pământ din jurul Seghedinului.

Vă invităm cu această ocazie să descoperiți, prin intermediul fotografiilor de epocă și a documentelor de arhivă tumultoasele etape prin care a trecut Banatul imediat după Prima Conflagrație Mondială, implicarea și contribuțiile personalităților locale la realizarea unității statale, deziderat pronunțat cu fermitate în cadrul Adunării Naționale de la Alba Iulia din 1 dec. 1918.

Vernisajul expoziției va avea loc la Muzeul de Istorie și Etnografie din Lugoj, luni, 16 octombrie 2017, ora 17.

Folosește Facebook pentru a scrie un comentariu

Scrie un comentariu

Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.


Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.

*


Optimization WordPress Plugins & Solutions by W3 EDGE