- Redesteptarea.ro - http://redesteptarea.ro -

Excelență, onoare, recunoaștere – cei 12 academicieni ai Lugojului

Mondial [1]Atunci când vorbim despre cultura Lugojului, actuală, dar mai ales despre cea tradițională, muzica este de departe pe primul loc, talentul muzical al lugojenilor fiind universal recunoscut. De altfel, stema orașului încorporează, la loc de frunte – lira, ca simbol al tradițiilor noastre muzicale. Dacă orașul înfrățit Orleans o are ca eroină pe Ioana D’Arc, personaj istoric al Franței, eroina Lugojului este una… muzicală: Ana Lugojana.

Cu aceste gânduri în minte, am cercetat lista cremei intelighenției lugojene, care cuprinde pe cei 12 academicieni care i-a dat urbea, la care s-a adăugat recent profesorul Radu-Emil Precup. Decanul Facultății de Automatică și Calculatoare de la Universitatea Politehnica Timișoara a devenit membru corespondent al Academiei Române, Secția de Știința și Tehnologia In­for­mației.

Doar unul e muzician

Mare surpriză! Trecând în revistă ilustrele nume, am descoperit că, din cei 12 academicieni lugojeni, doar unul e muzician, și anume compozitorul și folcloristul de renume internațional Tiberiu Bre­di­cea­nu.

În rest, excelența Lugojului cuprinde, strict la nivel de membri ai Academiei Române, cele mai diverse domenii de activitate: chirurgia, literatura, magistratura, ingineria, publicistica, aviația, teologia, bo­tanica, imunologia și chimia, la care recent s-a adăugat automatica, prin intermediul universitarului Radu Emil Precup.
Cu alte cuvinte, Lugojul și-a dovedit clasa, prin specialiști de elită, în aproape toate do­meniile de activitate imagina­bile. Este, fără exagerare, un fapt extraordinar – având în vedere că este vorba de un o­raș de doar 50.000 de locuitori.

Cine sunt excelenții Lugojului?

În cele ce urmează, ne vom referi doar la membrii forului științific și cultural suprem al țării, Academia Română, și nu la alte academii unde strălucesc lugojeni de valoare.
Membrii titulari ai Acade­miei Române au fost Pius Brânzeu (1911 – 2002), medic chirurg, primit în anul 1990 și revoluționarul pașoptist Vasile Maniu (1824 – 1901), publicist, scriitor și om politic, primit în rândurile academicienilor în anul 1876. Despre amândoi am mai scris în paginile ”Redeşteptării”.

Printre membrii co­res­pondenți ai Academiei Române îi regăsim pe Tiberiu Bre­di­ceanu (1877 – 1968), compozitor şi folclorist, intrat în Academie în 1937, Ioan Ceterchi, jurist (1926-1992), primit în 1974 şi Ion Gheorghe Bol­dea (născut în 1945), membru corespondent din 2011. Prof. univ. dr. Ion Boldea, fratele primarului Francisc Boldea, este inginer specialist în motoare electrice şi una din personalităţile recunoscute în întreaga lume în domeniul maşinilor şi acţionărilor electrice.

Un caz cu totul aparte este cel al lugojeanului August (Agost) Kanitz (1843 – 1896), botanist de largă recunoaştere internaţională. El a fost membru la două Academii: Acade­mia de Ştiinţe a Ungariei, de la Budapesta şi, din anul 1882, membru corespondent al Aca­de­miei Române. Numele său apare în ”Enciclopedia evreilor din întreaga lume”, scrisă în 1894 de Isidor Singer şi Cyrus Adler, la Viena. Lugojeanul Ka­nitz a devenit și Cavaler al Or­dinului ”Coroana Ro­mâ­niei”.

Branişte, Vuia şi Prea Fericitul Daniel, membri de onoare

După membrii titulari, o a treia categorie de academicieni lugojeni este cea a membrilor de onoare. Aceştia, la rândul lor, sunt din ţară sau stabiliţi ulterior în străinătate.
La prima categorie a membrilor de onoare ai Academiei îi amintim pe Valeriu Branişte (1869-1928), publicist, director al ziarului lugojean ”Drapelul” şi om politic (primit în 1919, ca recunoaştere a meritelor sale, imediat după Marea Unire); Traian Vuia (1872 – 1950), inventator şi aviator, pionier al aviaţiei mondiale, dar şi un interesant gânditor şi chiar vizionar politic (membru din 1946) şi, mai recent, un nume familiar – Prea Fericitul Daniel Ciobotea (născut în 1951), Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Înainte de a deveni patriarh, PF Daniel Ciobotea a fost Mitropolit al Moldovei. Ca teolog, a studiat în ţară, dar şi în străinătate, la Strasbourg (Franţa) şi Freiburg (Germania) şi a predat în Elveţia, la Geneva. PF Daniel Ciobotea este membru de onoare al Academiei Române din anul 2007.

Constantin Bona şi Tiberiu Braun, marile genii necunoscute ale Lugojului

Membrii onorifici din străinătate sunt nume mai puţin cunoscute lugojenilor de rând. Unul dintre primii Cetăţeni de Onoare ai Lugojului de după 1990 a fost prof. univ. dr. Constantin Atanasie Bona, născut la Lugoj în 1934. Din 10 ianua­rie 1992 a devenit membru de onoare al Academiei Române şi în acelaşi an, a primit şi titlul de Cetăţean de Onoare al municipiului Lugoj. Absolvent cu elogii al Facultăţii de Medicină din Bucureşti, obţine un prim doctorat în ţară. Al doilea îl ia la Univesrsitatea din Paris, în 1968. Este cer­ce­tă­tor la celebrul Institut Pasteur (1970 – 1977) din Capitala Franţei, pleacă în SUA, unde predă imunologia la Şcoala de Medicină ”Sinai” din New York, apoi la Univesitatea de Medicină ”Mun­tele Sinai” din New York. Membru în peste 25 de Consilii Ştiinţifice din ţări avansate precum SUA, Australia, Canada sau Israel, Bona este considerat o autoritate mondială în domeniul imunologiei.

Tiberiu (Tibor) Braun este la fel de strălucit şi la fel de puţin cunoscut la el acasă. Profesorul Braun s-a născut la 8 martie 1932, la Lugoj şi a ajuns profesor la Facultatea de Ştiinţe de la Universitatea ”Lorand Eotvos” din Budapesta, la Institutul de Chimie din Budapesta şi Director al Institutului de Scientometrie al Academiei Ungare de Ştiinţe. Prin activitatea sa ştiinţifică, Tiberiu Braun poate fi asemănat cu un alt mare geniu care a creat într-o anumită perioadă a vieţii la Lugoj, Ştefan Odobleja. Dacă Odobleja este părintele unei ştiinţe – cibernetica, şi Tiberiu Braun este precursor mondial al scientometriei. Din perioada cât a fost în România, s-a remarcat ca pionier al unei ştiinţe numite radiochimie şi a avut cercetări importante în domeniul chi­mioterapiei tuberculozei. Ti­beriu Braun este membru de onoare al Academiei Ro­mâne din anul 2011.

Lista de suflet, completată de Nicolae Breban şi Ştefan Odobleja

Forțând puțin nota, am putea adăuga pe listă un al 13-lea nume, scriitorul Nicolae Breban. Legat de Lugoj, chiar dacă nu prin naștere (Baia Mare, 1934), fostul vice­pre­şe­dinte al Uniunii Scriitorilor din România a fost primit ca membru titular în ianuarie 2009. Şi pentru că vorbeam de Ştefan Odobleja, deşi mehedinţean de origine, şi el ar putea fi trecut pe listă. Destinul acestui intelectual de mare anvergură a fost unul trist: a murit în sărăcie. Profesorul Josif Constantin Drăgan a contribuit enorm la re­cu­noaşterea sa post mortem. De altfel, părintele ciberneticii generalizate şi autor al monumentalei lucrări ”Psihologia consonantistă” a devenit academician post mortem.

Marele Trofeu la Gala Premiilor lugojene: Radu Emil Precup!

În anul 2018, Lugojul a avut onoarea unei alte reunoaşteri la nivelul Academiei Române. Radu Emil Precup, născut în oraşul de pe Timiş în 1963, a devenit membru corespondent al celui mai înalt for ştiinţific naţional.

Născut la Lugoj în 1963, Radu Precup a urmat cursurile Şcolii Generale nr. 6, apoi Şcolii nr. 4. Liceul l-a făcut la clasa de matematică fizică a actualului Liceu ”Iulia Hasdeu”. A absolvit Politehinica din Timişoara în 1987 şi Universitatea Timişoara (diploma în matematici) în 1993. Este profesor la Departamentul de Automatică şi Informatică aplicată din cadrul Universităţii Politehnica Timişoara, cu gradul de doctor din anul 2000.

Lu­gojeanul este unul dintre specialiștii în automatică recunoscuți la nivel mondial. Preocupările sale sunt studiul și reabilitarea unor structuri și echipamente capabile să asigu­re conducerea sistemelor fără intervenție umană.

Anterior primirii în rândurile academicienilor români, lugojeanul Radu Emil Precup s-a clasat pe locul I în lume cu echipa sa de cercetare în domeniul automaticii. Locul fruntaş i-a fost acordat echipei lui din cadrul Universităţii Politehnica Timişoara de către SCOPUS, baza internaţională de date cu centrala în Olanda. Clasarea a avut ca şi criterii activitatea echipei UPT din perioada 2010-2014, exprimată în lucrări ştiinţifice, conferinţe, editarea de reviste şi cărţi etc.

Echipa coordonată de lugojeanul Radu Precup a fost formată din cadre didactice şi studenţi la Doctorat.

Rezultatul este extraordinar, având în vedere clasarea înaintea unor universităţi de prestigiu, precum Universitatea din Ottawa – Canada, Universitatea Hiroshima şi Tokyo Metropolitan University – Japonia, Beijing Jiao Tong University – China şi mai ales Ecole Politechique Federale de Lausanne (EPFL) din Elveţia.