Mari amatori de senzațional, românii (și nu numai) gustă cu poftă din marea pânză a internetului. Grație libertății de exprimare, aproape oricine poate să își facă un site de știri și să scrie articole, cu pretenții de jurnalist, mai mult sau mai puțin corecte din punct de vedere gramatical. Rețeta e simplă: un titlu bombastic, o poză de impact, de multe ori din cu totul alt context, și câteva rânduri care să conțină o teorie a conspirației demnă de un film hollywoodian. Un element important lipsește însă de aici. Verosimilul.
Potrivit unui studiu recent, cel puțin doi români din zece distribuie fake news. Cifrele ar putea fi mult mai mari, iar îngrijorător este faptul că mult prea mulți oameni înghit știri care în alt context ar stârni râsul. Un banal exemplu de acum câțiva ani, dar care încă îmi stăruie proaspăt în minte, este cel al portocalelor de la Lidl, infestate cu virusul HIV. Articolul, distribuit de sute de mii de ori, înfățișa o portocală… roșie, alături de câteva rânduri menite să stârnească panica. Fără să își pună prea multe întrebări (și fără să apeleze măcar la sfântul Google), românii noștri au împuiat paginile rețelelor de socializare, adăugând tradiționalul ”ăștia vor să ne omoare copiii”.
Într-un alt registru, care arată că știrile false pot avea și o notă pozitivă, nu doar scenarii apocaliptice, ajungem pe repede înainte în prezent. Incendiile care au cuprins Australia au zguduit întreaga lume și puțini sunt cei care au rămas indiferenți. Oportuniștii au văzut în asta prilejul perfect să crească traficul site-urilor proprii, cu știri care prezentau în toată splendoarea… o minune Dumnezeiască. Cu fotografii înfățișând niște pompieri care dansau în ploaie (vechi de câțiva ani, dar cine să verifice?), mai multe site-uri cu caracter religios au distribuit miracolul. Armonie și concordie! Plouă în Australia! Rugăciunile au fost ascultate! Articolele au devenit rapid virale, fiind distribuite și preluate rapid, ca un bulgăre de zăpadă care crește și crește, în timp ce se rostogolește la vale.
Greu de crezut că tocmai cei care insistă pe gravitatea minciunii apelează la asfel de tertipuri pentru câteva like-uri în plus. La fel de greu de crezut este și faptul că cititorul de rând, cu informația la un click distanță, nu se obosesc să verifice o știre la mai multe surse, ci abuzează orbește de butonul ”share”.
Totuși, trebuie să apreciem creativitatea celor care se află în spatele oricărui ”fake news”. În fond, imaginația bogată te poate duce, uneori, departe!