Ultima oră

Energia solară captată în zona Lugoj-Făget-Buziaş, mină de aur pentru italieni şi nemţi

Parcurile fotovoltaice se întind pe hectare întregi de teren, de la Buziaş şi până la Făget, care are în fază de fi­nalizare o astfel de in­ves­ti­ţie amplasată în apropiere de spitalul orăşenesc.

”La Fă­get, parcul este finalizat.Ştiu că mai trebuie doar câ­teva avize, pentru a putea de­veni funcţional”, ne-a spus primarul Marcel A-vram.

Dacă la Făget, investiţia încă nu este gata, în lo­ca­li­tăţi precum Sinersig, Chi­ză­tău, Mănăştiur, Sacoşu Mare sau Hodoş, ”foto­vol­tai­cele” îşi fac treaba din plin.

”Suntem comuna cu cele mai multe câmpuri fo­to­voltaice din această parte a judeţului. În total, avem opt astfel de investiţii la Da­rova, înspre Sacoşu Mare şi Hodoş, din care patru sunt racordate deja la reţeaua naţională de electricitate. Sunt investiţii binevenite, pen­tru că aceste societăţi îşi plătesc taxele şi impozitele la noi. În plus, crează şi lo­curi de muncă, pentru ce­tă­ţenii comunei”, declară So­rin Tilihoi, primarul Da­ro­vei.

În urmă cu câţiva ani, în apropiere de moara Hodoş, o societate italiană a realizat trei parcuri fotovoltaice care produc 2,5 MW.

Alte pa­tru, de aceeaşi putere, sunt în construcţie, iar unul este funcţional la ieşire din Darova, înspre Sacoşu Mare.

Întreaga investiţie a­pa­rţine unui cetăţean german de origine română şi se va în­tinde pe o suprafaţă de şapte hectare.

În timp ce aceste parcuri produc peste aproape 50 MW, lângă Surduc o micro­centrală pe apă stă nefo­lo­si­tă, fiind scoasă la vânzare de către Hidroconstrucţia, so­cietate care o are în pro­prietate.

Aceasta are o putere in­stalată de 1,7 MW şi a fost construită în anul 1984, la câţiva ani după ridicarea ba­ra­jului. Conform spe­cia­liş­ti­lor, ar putea alimenta e­ner­getic toată zona Lugoj – Fă­get.

”Cele două grupuri asin­croane pot produce o e­ner­gie de doi megawaţi pe oră, care ar putea alimenta în­trea­ga zonă de la Lugoj şi până către Deva”, spunea în ur­mă cu mai mult timp, pen­tru Redeşteptarea, Ma­rius Babescu, profesor la Fa­cultatea de Elec­tro­teh­ni­că din cadrul Universităţii Po­li­teh­nica Timişoara, fost a­si­stent al academicianului To­ma Tordea, cel care a rea­l­­izat proiectul barajului.

Mi­crohidrocentrala este am­plasată pe râul Gladna, a­fluent al râului Bega, şi a­pa ajunge la ea din lac, prin­tr-o conductă de câţiva ki­lo­metri şi prin cădere ali­men­tează grupurile energetice.

Folosește Facebook pentru a scrie un comentariu

Scrie un comentariu

Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.


Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.

*


Optimization WordPress Plugins & Solutions by W3 EDGE