Ultima oră

Egrete care au renunţat la migraţie, fotografiate de un lugojean pe râul Timiş la mijloc de noiembrie

egreteÎncălzirea globală se face simţită şi la Lugoj. Seria lungă de ierni blânde din ultimii ani şi faptul că în sezonul hibernal Timişul îngheaţă tot mai rar din mal în mal, au produs transformări şi în fauna care şi-a făcut casă pe malul rîului sau în insulele şi insuliţele înşirate de-a lungul cursului acestuia, la trecerea prin oraş.

Mondial

egrete

Încălzirea globală se face simţită şi la Lugoj. Seria lungă de ierni blânde din ultimii ani şi faptul că în sezonul hibernal Timişul îngheaţă tot mai rar din mal în mal, au produs transformări şi în fauna care şi-a făcut casă pe malul rîului sau în insulele şi insuliţele înşirate de-a lungul cursului acestuia, la trecerea prin oraş.

Aşa cum lugojenii au observat deja, păsări migratoare precum raţa sălbatică mică sau pescăruşul, sunt deja prezenţe obişnuite de-a lungul albiei Timişului. Aceste păsări, dar mai ales raţele sălbatice şi pescăruşii s-au aclimatizat în zona Lugojului (râul Timiş şi bălţile de la Herendeşti) şi nu mai pleacă de aici.

În aceste zile, alţi oaspeţi inediţi au fost semnalaţi pe Timiş, în zona podului care face parte din şoseaua de centură a municipiului. Un cititor ne-a trimis pe adresa redfacţiei (office@redesteptarea.ro) un set de fotografii cu o pereche de egrete albe care au fost depistate lângă podul de la centură.

„Pe fondul încălzirii globale, o serie de păsări migratoare,cum sunt şi egretele din fotografii, şi-au schimbat obiceiurile. Ele plecau în sezonul rece în ţările cu climă mai caldă, unele chiar în zboruri lungi, spre ţări ca Egiptul, iar altele se îndreptau vara spre Nord, în locuri mai răcoroase.

Acum, ele se află într-un fel de migraţie internă, schimbând zonele, dar tot la noi din ţară. Reprezentative pentru acest comportament sunt raţele sălbatice mici, care s-au stabilizat de-a lungul albiei Timişului, şi în bălţile de la Herendeşti, Partoş şi Pescăruşul”, ne-a declarat Petrică Damian, responsabil AJVPS Lugoj.

Pe lângă egrete, alte păsări care mai nou au „buletin de Lugoj” sunt cormoranii. Cormoranii, cu penele lor închise la culoare, sunt păsări care consumă mari cantităţi de peşte şi broaşte.

„Problema este că şi cormoranii sunt specie ocrotită, iar ei sunt echivalentul lupilor în mediul lor. Consumă foarte mult peşte şi nu pot fi vânaţi”, adaugă Damian.
El spune că noii locatari ai Timişului, precum egretele albe şi cormoranii, sunt aduşi aici nu numai de încălzirea globală, ci şi de faptul că, fiind specii ocrotite, nu pot fi vânate.

„Aceste păsări sunt teritoriale, adică au un teritoriu al lor. Nefiind vânate de nimeni, densitatea creşte în locurile lor de baştină şi de aceea sunt nevoite să-şi găsească noi teritorii. Este ceva nativ, instinctiv”, a mai declarat Damian pentru „Redeşteptarea”.

{gallery}egrete_lugoj_18112013{/gallery}

Folosește Facebook pentru a scrie un comentariu

Scrie un comentariu

Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.


Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.

*


Optimization WordPress Plugins & Solutions by W3 EDGE