Ultima oră

Dulcegăriile de demult ale Lugojului

Reluăm periplul nostru prin Lugojul de odinioară și trecem în revistă cofetăriile de altădată. Una dintre cele mai cunoscute, cea a lui Bocicariu, a fost pe Kirchenstrasse (strada Bisericii din Lugojul German, actuala Bu­cegi), acolo unde acum e Bela Gold. Servea şi vara, avea în curte mese rotunde cu plăci de marmură. Spe­cia­lităţi erau crempita şi şam­rolurile, dar şi diverse sorturi de îngheţată. ”Bocicariu ăl bătrîn încă mai lucra torturi cu etaj pe vremea lui Ceau­şescu, la întuneric, cum se zice, adică nu tocmai oficial, dar şi-a păstrat o parte din clientelă. Era, dacă vă vine să credeţi, şi cofetar pen­tru spital. Apoi, după moartea lui, locul i-a fost luat de fiul lui, Victor Bocicariu, care, deşi a îmbrăţişat o carieră tehnică, a mai continuat o perioadă activitatea”, spune Vasile Be­lin­ţan, pre­şedintele Cor­po­raţiei Me­se­riaşilor din Lugoj.
Printre cei care comandau prăjituri de la Bocicariu era şi doctorul Dan Traian Demeter, care îşi aminteşte cu drag ”bombele” făcute cu cacao, cu crustă de zahăr şi rom.

După ”şpaţir” pe Corso, mergea o ciocolată cu frişcă la Drăgănescu

Mergem mai departe şi a­jun­gem la Butterplatz (Piaţa ”de unt”, la Baia Comunală), unde era cofetăria lui Dră­gă­nescu, specializată în pră­ji­turi cu ciocolată şi frişcă, unde primeai ”cadou” la fiecare prăjitură şi un pahar cu apă rece, de la artezică. Cofetăria lui Drăgănescu era locul favorit al elevilor care, cu chipiu şi uniformă, ”defilau” de la patru la şase după amiaza la şpaţir pe Corso, pe traseul ”Soldatul cu puşca” – gară şi retur. Plimbările includeau şi un film, distracţia favorită şi ieftină a epocii (1,75 lei biletul, iar mai în faţă sau la ”cucurigu”, bi­le­tele erau 1,25 lei), apoi po­pa­sul la Drăgănescu. Mai apoi, cofetăria lui Dră­gă­nescu a devenit şi ea amin­tire. Pe locul ei a funcţionat staţia de taximetre, i­nau­gu­rată în anii 50 şi dotată cu maşini Moskvitch 403 şi 407 noi nouţe.

Haloff şi tradiţia vieneză a ”Dobos torta”

În fostul Bazar al Bisericii ”Adormirea Maicii Domnului” (erau două corpuri lungi de clădire, ultimul demolat în 1958) funcţiona celebra co­fetărie a lui Haloff. ”În ba­za­rul de lângă Biserica Or­to­doxă, pe la mijloc, unde în faţă era o pompă de petrol, se afla cofetăria lui Haloff. Făcea Doboş torta grozavă, avea şi îngheţată. Când s-a demolat bazarul (erau două corpuri lungi de clădire, ultimul dat jos în 1958) şi s-a construit Liceul Iulia Hasdeu, a mai lucrat o perioadă la el acasă, pe strada Du­nă­rii, paralelă cu Şcoala 3”, spune Belinţan.
”Doboşul era o prăjitură de inspiraţie central eu­ro­pe­ană, numită după cofetarul vienez Karl Josef Dobos, care a trăit în perioada 1847 – 1924”, spune istoricul şi muzeograful Oliviu Gaidoş.
Dacă clientela lui Haloff era formată din buchinenţi, cea din Lugojul German mergea la Bocicariu, iar ”şpaţirul” şi elevii, la Drăgănescu.

Perioada comunistă şi laboratorul centralizat

Perioada comunistă a adus în prim plan cofetării care şi-au avut propriile legende, precum ”Liliacul” pe Corso, cu o splendidă reclamă lu­mi­noasă (un zmeu cu coadă, pe care scria numele cofetăriei) printre ultimele care mai funcţionau în Lugoj la mij­lo­cul anilor ’80, ”Unirii” (vi­zavi de palatul Bejan) sau ”Violeta”, în Cotu Mic.
Începuse epoca sa­va­ri­ne­lor însiropate, a crempitei, amandinelor şi tortului cremos ”Diplomat”. Cu toate a­cestea, savoarea se pierdea, încet încet.
Prăjiturile erau făcute ”centralizat”, la laboratorul situat la parterul blocului de pe str. Ion Creangă (unde, după spusele lui Belinţan, ani buni a lucrat un cofetar desvîrşit, Tibi Hălmăgeanu), apoi distribuite ”unităţilor de alimentaţie publică”. Iar ”pe­nuria” (criza) de zahăr, ca­fea şi ouă era la ordinea zilei. Ironia soartei – laboratorul de cofetărie, unde şi-a avut apoi sediul societatea ”Calipso”, era chiar pe locul vechiului ”Birt al Me­se­ria­şi­lor”, casa breslelor lugojene. Dar o clătită bună mai putea fi savurată la ”Ana Lugojana”, în Dealul Viilor, după vechea reţetă a bătrânului Molnar.

De la Krakl de trandafiri, la sucurile naturale ”made in” Topolovăţ

Desigur, tradiţia cofetăriilor lugojene nu poate face abstracţie de sucurile, mai vechi sau mai noi, majoritatea însă naturale, spre deosebire de cele de azi. ”Nu pot uita sucurile îmbuteliate Krakl, făcute din petale de trandafir de sifonarul Neumann. Avea sifonării pe Ca­ransebeşului şi, când era meci de fotbal, venea la Vulturii la arenă cu un căruţ cu două roţi şi vindea acest suc. Toate sucurile erau naturale, din căpşune, lămâie sau soc. Mergea prin oraş cu o plat­formă trasă de cai şi suna dintr-un clopoţel montat pe capră, să vină lumea să-şi schimbe sifoanele”, îşi a­mint­eşte Belinţan.
O altă sifonărie era pe stra­da Ion Vidu, lângă piaţă, ”dar erau sifoane adevărate, îşi venea dampful pe nas” !
Iar din anii comunismului, pe lîngă ”chimicalele” Citro (vândut la sticluţe de 25 de bani) şi Cico, mai erau sucurile naturale de căpşune şi zmeură, care se amestecau cu sifonul, sau băuturile na­tu­rale sută la sută făcute din mere sau morcovi, la CAP-ul lui Josu, de la Topolovăţ. Toate acestea sunt amintiri acum.

Folosește Facebook pentru a scrie un comentariu

Scrie un comentariu

Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.


Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.

*


Optimization WordPress Plugins & Solutions by W3 EDGE