Ultima oră

Dr. Iuliu Raţiu, investigatorul miracolelor!

MondialDr. Iuliu Raţiu este o personalitate interesantă a Lugojului, despre care nu se mai ştie decât în cercul restrâns al clerului greco-catolic. Alumn al Institutului Pontifical al Vaticanului, doctor în filosofie şi teologie la Roma, Iuliu Raţiu a fost secretar al Episcopiei Greco-Catolice de Lugoj în perioada interbelică. Şi-a ilustrat talentul ca dirijor secund al Corului „Lira” al Catedralei Greco-Catolice, a fost şi compozitor, şi solist vocal în cor. Până acum, toate bune şi frumoase, o carieră demnă de toată lauda, dar niciun lucru care să ne atragă în mod special atenţia.

Anchete asupra evenimentelor supranaturale de la Scăiuş şi Bocsig

Şi totuşi, doctorul în teologie Iuliu Raţiu merită să rămână în conştiinţa lugojenilor prin cel puţin două activităţi ale sale. Ca subaltern al epicopului de pioasă memorie Alexandru Nicolescu, dr. Iuliu Raţiu a condus două anchete asupra unor evenimente cu adevărat supranaturale. Este vorba despre lăcrimarea icoanei Sfintei Fecioare Maria cu Pruncul Iisus în braţe de la Scăiuş (la 30 septembrie şi apoi la 15 octombrie 1934) şi despre fenomenul „stigmatei de la Bocsig”, Rafila Găluţ, fecioara care a purtat rănile sângerânde ale Mântuitorului, aidoma celebrului Padre Pio. Al doilea fapt este editarea la Blaj, în 1936, sub semnătură proprie, a lucrării „Umorul Sfinţilor”, o carte unică în întreaga literatură română, nu numai în cea bisericească.

„Investigatorul miracolelor” creştine din Dieceza de Lugoj şi-a consacrat, la mijlocul anilor ’30, o muncă pentru atestarea miracolului de la Scăiuş şi pentru declararea Rafilei Găluţ ca „fiinţă favorizată de Dumnezeu” şi candidată la rangul de sfântă. Munca d-rului Raţiu a fost una foarte serioasă şi responsabilă, pentru că Vaticanul nu se joacă atunci când este vorba despre canonizarea şi beatificarea sfinţilor, ori despre certificarea miracolelor. Mai mult, a fost un act care punea în joc credibilitatea Episcopiei de Lugoj în faţa Sfântului Scaun. Fiind în joc prestigiul Lugojului şi al episcopului său dr. Alexandru Nicolescu, dr. Raţiu a trebuit să lucreze “ca la carte” şi să verifice orice virgulă din rapoartele sale către Vatican.

144 de martori audiaţi sub jurământ

În calitate de prim notar consistorial, dr. Raţiu porneşte la investigarea minunii lăcrimării de la Scăiuş fără niciun fel de idei preconcepute. El adună dovezi ale miracolului de la 144 de martori, audiaţi sub jurământ. Este foarte interesant faptul că printre aceşti martori se numără creştini ortodocşi români dar şi evrei, practicanţi ai cultului mozaic (cum ar fi Vogl Tiberiu, trecut în raport ca şi “proprietar, de confesiune israelită”), ceea ce dă greutate raportului. Procesul verbal final cu cele 144 de mărturii semnate a fost redactat la 23-24 iunie 1935 în comuna Scăiuş, sub numele “Rezultatele anchetei pentru verificarea certitudii lăcrimării unei icoane a Maicii Domnului din Biserica Greco-Catolică din localitatea Scăiuş”.

Corespondenţă susţinută la Vatican despre stigmata Rafila Găluţ

Misiunea notarului consistorial Iuliu Raţiu a fost foarte delicată şi în cazul Rafilei Găluţ, fecioara din Bocsig marcată cu stigmatele lui Iisus. Năcută în 1910 în această comună din judeţul Arad, Rafila Găluţ a avut o viaţă de sfântă şi a avut abilităţi de prezicere a viitorului, pe care le-a folosit rar.
„Episcopul Alexandru Nicolescu de Lugoj îl însărcinează pe Pr. Dr. Iuliu Raţiu să întocmească un chestionar cu 48 de întrebări care îi vor fi puse Rafilei despre stigmate şi despre viziunile pe care ea spunea că le are, răspunsurile la chestionar fiind prezentate Episcopului împreună cu un raport pe data de 20 ianuarie 1934. Episcopia de Lugoj informează Congregaţia Bisericii Orientale (Dicaster al Sfântului Scaun) despre cazul Rafilei Găluţ printr-o scrisoare adresată Cardinalului Luigi Sincero pe data de 15 aprilie 1934. Documentele referitoare la acest caz sunt traduse şi trimise Sf. Scaun pe data de 27 iulie 1934. La 30 august 1934 Sfânta Congregaţie pentru Biserica Orientală comunică Episcopului Alexandru Nicolescu că documentaţia referitoare la Rafila Găluţ a fost transmisă Sfântului Oficiu. Pe 10 septembrie 1934, Episcopul Alexandru Nicolescu transmite Congregaţiei pentru Biserica Orientală concluziile preoţilor care au investigat cazul Găluţ, printre care şi Pr. dr. Iuliu Raţiu. Aceştia descriu stigmatele precum şi viziunile Rafilei: viziuni cu Maica Domnului care îi vorbea şi viziunile cu Isus Cristos”, spune episcopul greco-catolic Alexandru Mesian. Cunoscând rapoartele lui Raţiu, Regele Carol II aflat în vizită la Lugoj la 6-7 octombrie 1934 a dorit să o cunoască pe Rafila Găluţ, declarată „fiinţă favorizată de Dumnezeu”.

Adevărul amar al anchetelor lui Iuliu Raţiu

În anchetele sale dr. Iuliu Raţiu a descoperit, dincolo de mărturii, o situaţie cutremurătoare. Ambele miracole au prezis vremuri de mari suferinţe. Raţiu consemnează că mulţi martori ai lăcrimărilor de la Scăiuş au fost mişcaţi de „mila” care se revărsa din ochii Preasfintei Fecioare. De asemenea, el notează momentul în care Rafila Găluţ s-a întâlnit cu Icoana de la Scăiuş, adusă în Catedrala de la Lugoj, cu ocazia vizitei Regelui : „În catedrală nu ţi s-a arătat Sfânta Fecioară? (Rafila aprobă din cap afirmativ) Unde ai văzut-o? Acolo, la icoana Ei, când m-am rugat. Ce ţi-a spus? Mi-a zis să mă scol din genunchi (…) Cum era Maica Domnului? Roşie!” : Războiul, venirea comunismului, interzicerea şi prigoana cultului greco-catolic au confirmat în timp aceste viziuni, precum şi rezultatele anchetelor părintelui Raţiu, acum uitat de către lugojeni.

Folosește Facebook pentru a scrie un comentariu

Scrie un comentariu

Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.


Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.

*


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

CLOSE
CLOSE