Ultima oră

Diodor Dure, artistul lugojean care a „îmbrăcat” gara din Herculane

Diodor Dure, artist de seamă al Banatului, care a văzut lumina zilei la Lugoj, a fost mult mai cinstit la Timişoara, oraşul de adopţie, decât la el acasă. A văzut lumina zilei la 5 septembrie 1926, la Lugoj, în familia lui Diodor Dure senior, publicist activ la Lugoj, Cluj şi Bucureşti, dar şi un înzestrat acuarelist.

Pictor de vocaţie, Diodor Dure este descris de criticul de artă Ioan Iovan drept un artist care, „dincolo de pregătirea parcursă, a ajuns la un nivel deosebit al artei care se datorează unei dotaţii native, parcă special croite pentru pictură”.
Dure a reuşit însă să iasă dintre pereţii galeriilor de arte şi să rămână până azi în mijlocul celor cărora le e adresată, până la urmă, arta: oamenii. Lucrările sale de artă monumentală, cum ar fi mozaicul care împobobeşte Gara CFR din Băile Herculane, realizat în 1968, ori cele care „îmbracă” zidurile Casei de Cultură a Tineretului din Timişoara, realizate în 1974, au rezistat probei timpului.

“Pictor al câmpiei”, într-o vreme a artei politizate

Diodor Dure a urmat şcoala şi liceul la Lugoj, după care ajunge în Timişoara, unde destinul său artistic prinde contur după absolvirea Şcolii de Arte Decorative, unde studiază cu lugojeanul Aurel Ciupe, dar şi cu Julius Podlipny şi Catul Bogdan. Tinereţea şi-o petrece într-o perioadă de dramatrice transformări ale României, reuşind să rămână un „pictor al câmpiei” într-o vreme când arta devenea tot mai politizată. Prima sa expoziţie a avut loc în 1948 la Timişoara, iar din 1951 este membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România. Ca „umbrelă” protectoare, pentru artistul lugojean au fost anii în care era angajat ca pictor decorator la Opera de Stat din Timişoara, la Teatrul German de Stat sau la Muzeul Banatului. Din 1953, Dure se retrage din această activitate şi se dedică muncii de atelier.

A fost un pictor deosebit de prolific, cu peste 150 de expoziţii doar în perioada 1948 – 1989, plus încă participări la peste 30 de saloane oficiale organizate la Timişoara. Ca expoziţii de grup, a avut un palmares ce includea numeroase expoziţii în Occident, o adevărată performanţă pentru acea vreme: „Artiştii plastici timişoreni” – Belgrad, Novi Sad 1969, „Timişoara la Dalles” Bucureşti 1970 şi 1985, „Orientări în arta plastică timişoreană” – Modena 1978, precum şi numeroase prezenţe în Germania – Gottingen, Nordheim, Sylt List, Barsinghaus, Wattenscheid, Jena, Trosidorf etc. La Bucureşti a expus în cele mai selecte galerii: Sala Dalles, Simeza, Căminul Artei. A avut zeci de expoziţii la Timişoara, Arad şi Lugoj (între anii 1963-85). După Revoluţie, în 1993, este distins cu ordinul Pro Arte – Meritul Cultural.

O galerie de artă din Timişoara i-a purat numele

S-a stins la 25 mai 2003. Doi ani mai târziu, la Timişoara avea să fie vernisată o amplă expoziţie cu lucrările sale la Galeria “First” din Timişoara, prilej cu care a fost lansat un album full color de 72 de pagini, intitulat “DiodorDure, un pictor al câmpiei”. Poate că cel mai frumos omagiu i-a fost adus artistului lugojean încă din timpul vieţii, şi tot de timişoreni: este vorba despre Galeria de artă ce i-a purtat numele. Galeria “Dure”, situată pe str. Popa Şapcă nr. 10A, a fost inaugurată la 8 noiembrie 1996, cu expoziţia “1+1+1”, la care au expus „monştrii sacri” diodor Dure, Victor Gaga şi Andrei Medinski. Între anii 1996 şi 1999, la Galeria „Dure” au expus nume mari ale artelor plastice româneşti: Leon Vreme, Petru Jecza, Ciprian Radovan, Simion Lucaciu, Constantin Călărăşanu, Ion Sălişteanu, Dana şi Stelian Acea, Octavian Maxim etc. Printre aceştia s-au numărat şi lugojenii Constantin Răducan, Viorel Toma şi Ionel Cinghiţă.

Folosește Facebook pentru a scrie un comentariu

1 Comentariu on Diodor Dure, artistul lugojean care a „îmbrăcat” gara din Herculane

  1. s-a stins in 30 martie 2004 , sursa sigura

Scrie un comentariu

Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.


Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.

*


Optimization WordPress Plugins & Solutions by W3 EDGE