Ultima oră

De la rețeta secretă a clătitelor lui Molnar, la salonul artei culinare de la ”Dacia”

Bucătarii anilor 80 nu erau mai puțin pricepuți decât cei din zilele noastre, ba chiar, având în vedere ”echilibristica” pe care trebuiau să o facă în condițiile raționalizării alimentelor, erau poate chiar mai ingenioși și mai inventivi decât cei de azi.

Ca dovezi, s-au păstrat meniurile epocii. Iar la ”Dacia” exista un album cu expozițiile culinare, care se țineau atunci când se făceau serile tematice, dintre care cea mai apreciată era ”Sara lugojană”, în care se serveau preparate specifice zonei.

Balul vânătorilor, prilej de afirmare a talentului culinar

Deși în anii 80, mai ales pe la sfârșitul lor, ”penuria” de alimente (în fapt, criza au­to­im­pusă de regimul Ceau­șes­cu) era la ordinea zilei, bucătarii aveau și alte prilejuri de a-și etala măiestria.

La renumitele baluri ale vânătorilor, organizate anual, participau 400, până la 500 de persoane. Se organiza și tombolă cu produse vâ­nă­to­rești, iar ospătarii și os­pă­tă­ri­țele erau îmbrăcați cu costume specifice și pălării cu pa­nă, puse la dispoziție de vâ­nători.

Alt prilej de afirmare a mă­iestriei culinare erau ex­pozițiile de artă culinară. Erau evenimente anuale, des­fă­șurate de regulă la sfârșit de noiembrie – început de de­cembrie.

Lugojul avea Master Chefi de primă mână!

Organizate la ”Dacia” sau ”Ti­mișul”, întrecerile erau pri­lej de afirmare a rivalității dintre Master Chefii celor două restaurante.

”Lugojul erau reprezentat de bucătari iscusiți, precum Ienei Ioan (nea Ioanci), Ianto Alexandru (Șoani), Alexandru Ion (zis Bombonel) și Ioan Cojoc, care a lucrat la ”Timișul”, men­torul multor bucătari lugojeni. Bucătari foarte buni erau Mirela Radu, fost bu­că­tar șef la Dacia, Ion Ca­po­tescu, Lucia Covaci, Sorina Se­legean, Poliana Filipoiu, Cor­nelia Radu și Ion Jivă­nes­cu, bucătar la Timișul, a­poi, pentru o perioadă, șef de local la Dacia”, ne-a spus, la rândul lui, Bujor Otescu, an­gajat de ”cursă lungă” la ”Da­cia”, între anii 1974 și 2011. Acestora li se adăuga Molnar Bacsi, de la Popasul ”A­na Lugojana” din Dealul Vii­lor, renumit pentru clătitele sale.

Dar premiile culinare erau prilej de concurență și între Lugoj și Timișoara. ”Noi, la nivel de Agenție de turism, a­parțineam de Oficiul Ju­de­țean de Turism Timiș, cu re­țeaua hotelieră aferentă. Ex­pozițiile de artă culinară avea loc în fiecare local din rețea, la Dacia și Timișul din Lugoj, la Continental, Timișoara, Dacia, Cina, Central din Ti­mișoara și altele. Dinamo, care aparținea de OCL, era în afara acestei rețele”, își amintește Otescu.
La Lugoj, expozițiile se țineau în salonul mare de la ”Dacia”.

”La concursuri intrau de toate: gustări calde, reci, rulade, preparate pe bază de pasăre, porc, vită, vânat. Trei – patru zile se lucra pentru a pregăti compoziția de bază, se făceau apoi decorațiunile de tot felul, cu aspic. Toate se puneau la frigider și la locul concursului se făcea doar montajul. La final, preparatele erau expuse pe platouri din oglindă. Se obișnuia ca fazanul umplut, sau știuca umplută, ori alte preparate, să fie prezentate în secțiune, iar oglinda contribuia la efect”, spune actualul consilier județean Nicu Bădina, care cunoaște bine istoria restaurantului și hotelului ”Dacia”.

”Secretul” rețetei clătitelor de la ”Ana Lugojana”

Secretul rețetei ”secrete” a lui Molnar Bacsi de la ”Ana Lugojana” este că nu era chiar atât de… secretă, doar că lui Molnar îi ieșea cel mai bine. Bucătar al Cooperației, Molnar a devenit foarte cunoscut lugojenilor prin clătitele specialitatea casei de la Hanul ”Ana Lugojana”.

Clătitele lui Molnar erau o compoziție din brânză dulce de vaci, cu smântână, la care se adăugau stafide. Com­po­zi­ția se împăturea în foaie de clătită. Era așezată pe un platou de inox și deasupra se punea spumă bătută, din albuș de ou. Se punea la cuptor, la temperatură foarte ri­di­cată, pentru că spuma bătută trebuia să se întărească. Iar când se scotea de la cuptor, pes­te farfuria cu spuma întă­ri­tă și compoziția gata pre­gă­tită se presărau solzi de cio­colată, pentru decor. Se specifica faptul că se va folosi doar zahăr vanilat.

Desigur, ca și în alte ca­zuri, detaliile sunt cele care contează, și aici erau micile secrete care făceau diferența dintre copie și original. Un singur detaliu legat de tem­pe­ratură, de exemplu, era suficient pentru a schimba gustul. Rețete asemănătoare erau folosite la ”clătitele bănățene” care se serveau la grădina de vară de la ”Dacia”, bu­nă­oa­ră, dar cele originale, marca Molnar, cunoscute și în afara orașului, puteau fi savurate doar ”la han”.

Brandul Molnar și concurența vremurilor cele noi!

”Nu numai hanul avea rețeta sa de clătite, aveam și noi, la Dacia, rețetele casei, cum ar fi clătitele cu nucă sau ce­le cu ciocolată”, ține să precizeze Bujor Otescu.

După 1990, maestrul Mol­nar a încercat să țină piept vremurilor celor noi, care aduceau cu ele hambur­gerul, kebabul, șaorma, moda mâncatului din pungă, în viteză, mania hăpăitului între două apeluri pe telefonul mobil. Tihna savurării unei clă­ti­te sus, ”la han”, era parcă din alt tablou.

Încredințat că devenise un brand la Lugoj, Molnar a mai ținut o pensiune în prelungirea străzii C. Dobrogeanu Gherea, cu numele său scris mare, pe frontispiciu. Concurența și vremurile cele noi nu au mai fost așa de îngăduitoare, așa că pensiunea lui Molnar și-a închis destul de repede porțile.

Folosește Facebook pentru a scrie un comentariu

Scrie un comentariu

Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.


Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.

*


Optimization WordPress Plugins & Solutions by W3 EDGE