Ultima oră

Culturile de roşii, vinete şi ardei aduc profit legumicultorilor din estul judeului

Legumicultorii din estul judeţului se laudă cu producţii bune la roşii, vinete sau ardei, în ciuda secetei prelungite din această vară. De suferit au avut doar culturile mari con­su­ma­toare de apă, în special cele de varză şi cas­tra­veţi.

Unul dintre cei mai mari pro­ducători este Aurel Gâr­da din Cladova, comuna Bet­hausen.

Împreună cu fa­mi­lia, agricultorul în vârstă de 59 de ani, lucrează circa 15 hectare de teren, din care mai mult de jumătate au fost cultivate cu plante le­gu­mi­co­le: roşii, ardei, vinete, var­ză, ţelină şi lubeniţă.

Pen­tru a avea siguranţa unor producţii de calitate, familia Gârda a investit în două so­larii care se întind pe ju­mă­tate de hectar.

”Unul dintre solarii este doar cu roşii, iar în celălalt am vinete şi ardei alb. Fo­lo­sesc folie de calitate şi mi-am forat şi o fântână pentru ca plantele să nu ducă lipsă de apă. Şi sămânţa trebuie să fie de calitate, altfel nu rentează. Mai am încă vreo cinci hectare cu legume cul­ti­vate în aer liber. Am în­ce­put să strâng recolta de pe la sfârşitul lunii iunie şi o vând en – gros sau pe pieţele din De­va şi Timişoara. Sunt mul­ţumit de ce am scos, dar e şi mult de lucru şi multă im­plicare. Lucrăm toţi patru membri ai familiei şi la ne­vo­ie mai luăm şi alţi oa­meni. Munca începe la cinci dimineaţa şi se termină când se întunecă”, ne-a declarat Au­rel Gârda.

Doar primăvara, la în­fiin­ţarea culturilor, inves­ti­ţia se ridică la circa 30.000 lei şi continuă pe toată du­ra­ta sezonului. În final, după ce se trage linie, vânzările se pot ridica şi la 150.000 lei, însă profitul real re­pre­zintă doar 30 % din această sumă.

”Abia acum am în­ce­put să mergem pe câştig. Ar pu­tea fi şi mai bine, dar sis­temul ne încurcă. Tot ce luăm, de la sămânţă până la motorină, este cu T.V.A ma­xim. Statul nu ajută agri­cul­tu­ra sub nicio formă, deşi banii investiţi de noi în această ramură ajung tot la el”, mai spunea le­gu­mi­cul­to­rul.

Alături de familia sa, în Cladova mai sunt încă vreo zece proprietari care au culturi serioase de le­gu­me, iar restul cultivă suprafeţe mai mici.

În primăvară, doar pe raza a patru comune – Bet­hau­sen, Mănăştiur, Ohaba Lun­gă şi Traian Vuia au fost cultivate 800 de hectare cu cartofi, 300 de hectare cu var­ză, 160 hectare cu ceapă, 130 hectare cu lubeniţă, 100 hectare cu ardei,  80 cu vi­ne­te, 30 cu usturoi şi 50 cu castraveţi.

Folosește Facebook pentru a scrie un comentariu

Scrie un comentariu

Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.


Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.

*


Optimization WordPress Plugins & Solutions by W3 EDGE