Ultima oră

Cetăţean de Onoare al Lugojului, declarat nevinovat de către Instanţa Supremă

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul lui scriitorului Nicolae reban împotriva Sentinţei Curţii de Apel Bucureşti

NICOLAE BREBAN

MondialScriitorul Nicolae Breban a câştigat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie procesul în care era acuzat de colaborare cu fosta Securitate. Breban, care este şi Cetăţean de Onoare al Municipiului Lugoj, şi-a dovedit nevinovăţia.

Miercuri, 18 iunie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul lui Breban împotriva Sentinţei civile nr.4430 din 2 iulie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti. Instanţa supremă a modificat sentinţa atacată cu recurs, respingând acţiunea formulată de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS ), ca neîntemeiată. Decizia ÎCCJ este irevocabilă. La declararea ca nevinovat a lui Breban au fost decisive declaraţia cunoscutului disident anticomunist Paul Goma, precum şi declaraţiile scriitorului şi omului de televiziune Virgil Tănase şi cea a politologului şi disidentului Gabriel Andreescu.

În toată această perioadă, Primăria municipiului Lugoj nu i-a retras titlul de Cetăţean de Onoare lui Breban, decizie care s-a dovedit a fi întemeiată. Nicolae Breban, care a împlinit la 1 februarie 80 de ani, a locuit la Lugoj în perioada 1941 – 1950. Din cauză că tatăl său a lucrat la Episcopia Greco-Catolică de Lugoj, cult interzis de regimul stalinist, în anul 1950, Nicolae Breban este exmatriculat din penultima clasă a Liceului “Coriolan Brediceanu” fiind considerat “element provocator” şi duşman de clasă. Lui Nicolae Breban i s-a pus condiţia că, dacă vrea să-şi termine studiile, să muncească la fabrica de Calapoade, ceea ce a şi făcut, timp de două luni. Chiar dacă ulterior Ministerul Învăţământului a revocat hotărârea, permiţându-i să dea examenul de final de an, Nicolae Breban s-a mutat la Oradea, unde trăia Aurel Breban, fratele tatălui, funcţionar la CFR.

Acest episod ca şi multe altele din Lugoj autorul le-a cuprins apoi în romane precum „Francisca”, „Animale bolnave”, „Îngerul de ghips” şi „Bunavestire”. Fost redactor şef la “România literară”, Nicoale Breban a intrat în dizgraţia Elenei Ceauşescu după ce ecranizarea romanului său “Animale bolnave”, despre o crimă abominabilă comisă la Nădrag, a produs o vie emoţie la Festivalul de la Cannes din 1971. Filmul s-a numit “Printre colinele verzi” şi a apucat să fie prezentat şi la cinematograful “Capitol” (pe atunci “23 August”) din Lugoj, înainte de a fi scos definitiv de pe ecrane. Între anii 1986 şi 1989 Breban a locuit la Paris, iar la 15 martie 1990 s-a întors în ţară. În 24 octombrie 1997, Nicolae Breban este ales membru corespondent al Academiei Române, în anul 2000 i se acordă Premiul „Opera omnia” al Uniunii Scriitorilor, iar în 2001 este ales vice-preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România. Nicolae Breban mai este Cetăţean de Onoare al Municipiilor Ploieşti şi Baia Mare.

Folosește Facebook pentru a scrie un comentariu

Scrie un comentariu

Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.


Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.

*


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

CLOSE
CLOSE