Ultima oră

Cea mai importantă colecţie a muzeului, distrusă în cei şapte ani de modernizări

Muzeul de Istorie, Artă şi Etnografie nu mai are expuse cele mai importante artefacte, care reprezintă cele mai vechi dovezi de locuire a zonei Lugojului

MondialCea mai veche „carte de vizită” a civilizaţiei Lugojului o reprezintă aşezarea şi tumulii de la Susani. Vechi de peste trei milenii, aceştia arată că strămoşii noştri nu numai că au locuit aici din Epoca Bronzului, dar aveau şi o civilizaţie avansată.

Din păcate, la ora actuală, aceste extraordionare dovezi ale civilizaţiei de la Susani nu mai sunt expuse la Muzeul din Lugoj.

„Macheta din carton cu tumulul de la Susani, care era expusă la parterul muzeului, s-a stricat în timpul restaurării instituţiei şi nu mai poate fi reconstituită. Vasele preistorice descoperite în interiorul tumulului sunt păstrate în depozitele pentru arheologie de la etaj.

Însă şi acestea trebuie restaurate, pentru că 40% dintre exponate s-au dezlipit la mutarea lor în perioada reparaţiilor. Ele au fost restaurate în anii ’70, însă este nevoie acum de o nouă restaurare, cu adevărat profesionistă”, spune Răzvan Pinca, directorul Muzeului din Lugoj.

Pinca precizează că de la Susani s-au recuperat în total 120-150 de obiecte ceramice care au fost reîntregite, cu valoare istorică şi artistică de unicat în zona centrală şi de răsărit a Europei.

„Este vorba despre ceşcuţe de diferite dimensiuni cu toartă supraînălţată, ornamentate cu butoni şi ghirlande de caneluri (incizii), depre cupe cu picior, vase ornamentale cu motive solare şi despre aşa numitele vase-borcan”, arată Pinca. Vasele sunt uimitor de fine şi de artistic lucrate, având în vedere că datează din secolele XII-XI înainte de Hristos.

„Avem disponibil un beci de peste 300 metri pătraţi”

Din păcate, la ora actuală, Muzeul nu are decât expoziţii permanente de etnografie şi de istorie, din diverse epoci.

O expoziţie permanentă de arheologie, care să cuprindă nepreţuitele vase de la Susani, unice în această parte a Europei, nu există. Spaţiu ar fi, dar acesta necesită amenajări importante.

„Avem disponibil un beci de peste 300 metri pătraţi. Transformarea acestui spaţiu presupune înlăturarea igrasiei şi ventilaţie corepunzătoare. Apoi, e necesară o perioadă de aşteptare de unu – doi ani, pentru ca vasele de la Susani să fie expuse în condiţii optime de umiditate, temperatură şi securitate. Pregătim o evaluare pe care o vom înainta Primăriei, cu speranţa că suma va fi cuprinsă în bugetul pe 2015”, spune directorul Pinca.

Întrebat dacă nu există o soluţie ca publicul să poată viziona exponatele mai devreme, resonsabilul Muzeului ne-a declarat că „vasele originale pot fi copiate şi reproduse profesionist, din materiale diferite de cele originale, desigur.

Acestea pot fi folosite la expoziţii itinerante, fără a fi nevoiţi să mutăm originalele, care se pot dezlipi sau sparge”. Este o soluţie adoptată de mai multe muzee de profil din Europa, asigură Răzvan Pinca.

Susani aspect sapaturaTumulul de la Susani – complex unic în Europa Centrală şi de Est

La Susani s-a descoperit ceea ce specialişti de talia academicianului Alexandru Vulpe numeau „un adevărat complex de civilizaţie, foarte avansat pentru acea vreme şi unic în Europa Centrală şi de Est”.

Complexul este format din dintr-o aşezare a Epocii de Bronz, o aşezare a Epocii de Fier şi nişte tumuli (movile făcute de mâna omului), datând tot din prima Epocă a Fierului. Primele descoperiri datează din anii 1965-67, respectiv 1974 şi au aparţinut regretatului director al Muzeului din Lugoj, Ioan Stratan, care a lucrat împreună cu academicianul Alexandru Vulpe.

În perioada 2000-2005, actualul director al Muzeului, arheologul şi istoricul Răzvan Pinca, împreună cu arheologul Petru Rogozea din Timişoara, au continuat lucrările la Susani, scoţând la lumină şi aşezările preistorice de care aparţineau faimoşii tumuli.

Folosește Facebook pentru a scrie un comentariu

Scrie un comentariu

Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.


Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.

*


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

CLOSE
CLOSE