Casele memoriale ale personalităţilor lugojene sunt ori amintire, ori au suferit modificări din care cu greu se mai poate reconstitui imaginea lor autentică.
În continuare, vom afla cum au supravieţuit sau nu, casele care au aparţinut compozitorului şi dirijorului Ion Vidu, poetului dialectal Victor Vlad Delamarina, jurnalistului Valeriu Branişte, tenorului Traian Grozăvescu, scriitorului Ioan Popovici Bănăţeanul, tribunului Eftimie Murgu, scriitoarei Anişoara Odeanu, starului de la Hollywood – Bela Lugosi şi luptătorului pentru emanciparea naţională Coriolan Brediceanu.
Casa Branişte: termopane şi crucifix
Pe strada Făgetului, la nr. 12, se află casa Valeriu Branişte.
“În casa aceasta dr. Valeriu Branisce a redactat ziarul “Drapelul” (1901 – 1920)”, scrie pe placa memorială amplasată pe faţadă. Povestea acestui sediu ne-o spune profesoara de istorie Medina Săvulescu: “iniţial, redacţia ziarului a funcţionat la etajul fostului Han al Poştei, proprietate a bisericii Ortodoxe. Stabilit în oraş în decembrie 1900, V. Branişte a investit zestrea soţiei sale Maria în cauţiunea ziarului şi cumpărarea imobilului de pe strada Făgetului nr. 12, unde a fost mutat ulterior sediul redacţiei”.
Clădirea este renovată cu materiale moderne, ferestrele au primit termopane albe, iar pe faţadă a fost montat un crucifix de mari dimensiuni, pentru a aminti de noul proprietar, un ordin al călugăriţelor catolice. Lângă aceasta, se află casa pictorului academic Virgil Simonescu, conservată în condiţii decente.
Casei Ioan Popovici Bănăţeanul i-a mai crescut un… turnuleţ
Înainte de revoluţie, prin anii ‘80, un ministru comunist al culturii, Pompiliu Macovei, decreta cu de la sine putere că imobilul casă memorială Ioan Popovici Bănăţeanul, situat pe strada cu acelaşi nume din Lugoj, nu are valoare arhitectonică şi în consecinţă, proprietarul poate să-i adauge un etaj. Fiind totuşi vorba de o casă memorială, regretatul profesor Gheorghe Luchescu s-a opus atunci modificării faţadei clădirii. Deşi aceeaşi poziţie a avut-o şi adjunctul ministrului Pompiliu Macovei, încă o casă memorială din Lugoj şi-a pierdut aspectul original.
Casa Eftimie Murgu, transformată în “aranjament” floral
Dacă Branişte şi I.P Bănăţeanul mai au totuşi case memoriale, tribunul Banatului în Revoluţia de la 1848, Eftimie Murgu, nu mai are acest privilegiu. Clădirea, care în ultimii ei ani ajunsese o dărăpănătură şi în care funcţiona o tutungerie, a fost demolată prin anii 70-80. Autorităţile comuniste au avut atunci strania idee ca pe locul unei case memoriale (care trebuia întreţinută şi nu demolată) să fie amplasat un aşa numit “Ceas floral”, o fântână ciudată, cu jgheaburi de scurgere amplasate în amfiteatru, dar care indica şi data. Din toată casa lui Murgu, a mai rămas, ca dovadă de “respect”, o placă de marmură crăpată, pe care se mai poate desluşi inscripţia “În acest loc a fost casa în care a locuit marele revoluţionar român de la 1848, Eftimie Murgu”.
Casa Bela Lugosi – “What a big house he had”!
Văzând clădirea de lângă Biserica Romano-Catolică pe care s-a amplasat placa trilingvă (română, maghiară, engleză) care spune că acolo s-ar fi născut starul de la Hollywood, Bela Lugosi, un profesor american aflat la nişte cursuri de vară la Lugoj a exclamat: “Ce casă mare a avut!”
Bravul voluntar american a fost apoi dezamăgit să afle că placa memorială a fost reamplasată pe o clădire construită pe locul casei originale Bela Lugosi, dar care nu mai are nimic comun cu aceasta.
Reşedinţa originală a fost pusă la pământ şi în locul ei s-a înălţat o căsoaie cu pretenţii arhitecturale “vintage”, dar care nu mai are nimic în comun cu originalul, decât placa cu” BÉLA LUGOSI (1882 – 1956) Aici s-a născut, la 20 octombrie 1882, Béla Lugosi, marele actor lugojean de origine maghiară (născut Blaskó Béla Ferenc Dezső).
În anii 1930, a devenit celebru în lumea filmului la Hollywood, fiind primul interpret de succes al personajului Dracula”.
Anişoara Odeanu, “îngropată” încă o dată
Nu este de ajuns că talentata scriitoare Anişoara Odeanu a avut parte de un destin tragic, pe care lugojenii îl cunosc bine, ci se pare că autorităţile de azi ale oraşului au mai “îngropat-o” încă o dată.
Altfel nu se poate explica degradarea accentuată, de peste 25 de ani, în care se află frumosul Palat Milcovici, care a aparţinut arhitectului Miloş Milcoviciu şi fratelui său Dragutin, la un moment dat ataşat al Ambasadei României în Italia. Clădirea, situată pe str. Kogălniceanu nr.10, colţ cu str. Ştefan cel Mare a adăpostit pe vremuri Liceul de Fete din Lugoj şi internatul său. Pe faţada jupuită se mai poate vedea placa cu înscrisul “În acest imobil a locuit scriitoarea Anişoara Odeanu (1912-1972)”. Halal cinstire a memoriei!
Casa lui Vidu, locuită de nepoata dr. Lia Vidu Benkoczi
Casa lui Ion Vidu este păstrată într-o stare conformă cu cea iniţială. În ea locuieşte nepoata marelui muzician – dr. Lia Vidu Benkoczi şi aici se păstrează încă multe obiecte, acte, documente şi fotografii originale cu şi despre Ion Vidu.
“În această casă a trăit, între anii 1867-1931 şi a creat în vremuri de grea cumpănă opere naţionale muzicale nemuritoare, marele doinitor bănăţean, Ion Vidu. Depusu-s-a această placă în semn de admiraţie de membri Cassinei Române”, scrie pe faţada casei lui Ion Vidu, de pe strada paralelă cu Timişul, care-i poartă azi numele.
Casa Vidu a avut noroc că a supravieţuit nu numai regimurilor politice, ci şi catastrofalelor inundaţii din anul 1912, care au distrus foarte multe case de pe malul Timişului.
Casa Bredicenilor, un al doilea centru cultural al oraşului?
După mai multe reprize de negocieri, imobilul Casei Bredicenilor a fost vândut Primăriei de către proprietarii Nora şi Damian Danciu, oferta iniţială datând încă din anul 2008.
Proiectul Casei Bredicenilor, făcut public de către edilul şef, cuprinde un amfiteatru de vară în trepte, dotat cu scenă cu paravan, o sală de expoziţie cu obiecte de patrimoniu, inclusiv pianul rămas moştenire de la familia Brediceanu, o sală pentru lansări de carte cu capacitate de 40-50 de locuri, spaţiu pentru o cafenea literară, două săli mai mici pentru diverse manifestări şi un spaţiu cu destinaţie administrativă.
Ar fi, la prima vedere, un caz fericit, dar oameni de cultură ai Lugojului precum prof. Luminiţa Wallner Bărbulescu, prof. dr. Constantin Stan Tufan sau arh. dr. Răzvan Pinca spun că ideile de transformare a interiorului sunt prea moderniste, în contradicţie cu înfăţişarea originală a imobilului pe care stă scris “În acestă casă a locuit între anii 1850 – 1909 Coriolan Brediceanu, luptător pentru drepturile sociale şi naţionale ale poporului român”.
Casa memorială Traian Grozăvescu şi-a recăpătat înfăţişarea din 1895!
Casa memorială Traian Grozăvescu, situată pe strada care îi poartă numele marelui tenor, şi-a recăpătat strălucirea de odinioară. Casa este pe lista clădirilor de patrimoniu publicată cu mulţi ani în urmă în Monitorul Oficial şi a fost restaurată prin eforturile familiei Demeter, urmaşii lui Train Grozăvescu.
“Casa a fost construită în anul 1843, după marele incendiu care a devastat Lugojul cu un an mai devreme.În 1890 intră în proprietatea familiei noastre, iar în 1895 este renovată de către noii proprietari. Am dorit să refacem exact înfăţişarea din 1895, şi nu cea mai recentă, cu acea culoare verde care nu era cea iniţială. Folosind ilustrate de epocă şi mărturi ale familiei, am optat pentru cremul original. Am renunţat la soclul cu mozaic. De asemenea, am curăţat şi recondiţionat placa memorială cu efigia lui Traian Grozăvescu, pentru că oxidul de cupru începuse să se imprime pe placa de marmură”, spune dr. Dan Traian Demeter, nepotul lui Grozăvescu.
Procesul de restaurare a durat circa doi ani.
Fiind clădire de patrimoniu, încrisă în Monitorul Oficial, casa lui Grozăvescu a necesitat documentaţie şi aprobări din partea Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu de la Timişoara, care au durat peste un an.
Arhitectul care a supervizat lucrarea este Claudiu Pralea, din Timişoara.
Deşi s-a optat pentru termopane de lemn, care sunt în armonie cu faţada, casa lui Grozăvescu poate fi un exemplu de restaurare şi pentru ceea ce priveşte alte clădiri memoriale din oraş.