Ultima oră

Boldea şi Bologa – “pistolarii” din politica anilor ‘90

Primul deceniu de după Re­vo­luţie a însemnat pentru po­litica lugojeană perioada a­tacurilor la baionetă. Erau anii în care spectacolele de la teatru păleau în faţa celor din  Sala de consiliu, unde dez­baterile se prelungeau târ­ziu în noapte.

Pe acea vre­me nu intrase desigur în vi­goare legea împotriva fu­ma­tului în spaţiile publice, aşa că aleşii din mini-par­la­mentul local fumau în draci, fără a ţine cont de ”vic­ti­me­le colaterale” care asistau la şedinţe, fie ei reprezentanţi ai presei, ai sindicatelor sau simpli cetăţeni, cu siguranţă mai interesaţi de politichia locală decât în ziua de azi.

Din acest punct de ve­de­re, foto-arhiva în alb şi ne­gru ”Redeşteptarea” are de­si­gur ce povesti.

Instantanee cu figuri cunoscute din ziua de azi pot isca zâmbete. Îi regăsim pe politicienii de azi, pe atunci mai tineri, mai pletoşi, mai idealişti, mai implicaţi în crâncenele dis­pute ale epocii, de la plat­forma betonată a Bu­tan­gas de la ieşirea din oraş şi până la numele străzilor re­bo­tezate după 1990.

Lupte grele au mai suscitat res­truc­turarea şi privatizarea ”Meridianului” (o, tem­pora!), construirea staţiei de benzină MOL (la care dez­ba­terile au avut şi tentă… naţionalistă) şi, ca să vezi! – reducerea taxelor şi im­po­zitelor locale!

Cei doi ”pistolari” din i­ma­gine sunt veteranii po­li­ti­cii lugojene de după ’90. Amb­ii au făcut parte din primul Consiliul local mu­ni­cipal democratic ales, în anul 1992.  Cu alte cuvinte, amândoi au în spate câte un sfert de veac de politică locală. Dar aici asemănările se termină, ”sinergia fap­te­lor”, vorba ex-prezidentului Ion Iliescu, găindu-i pe poziţii politice antagonice.

Dacă Gheorghe Bologa a mers foarte mult timp pe principiul: ”indiferent de câte dezamăgiri voi avea par­te, veşnic voi rămâne mem­bru PNL”, declara el în 2003, după care, 10 ani mai târziu a trecut la PSD, Fran­cisc Boldea a trecut prin mai multe metamorfoze îna­inte de aşezarea sa în mat­ca social-democrată.

Boldea a fost mai întâi (în 1992) consilier local pe lis­te­le Frontului Salvării Na­ţionale (FSN). După di­zol­varea Frontului, a trecut la PDSR, un fel de strămoş al Partidului Social Democrat de azi, numit şi ”pedeserilă” în folclorul perioadei res­pec­tive. În 1996 e ales con­silier local pe listele PDSR, şi tot în 1996 îşi încearcă şan­sele pentru un post de se­na­tor, la alegerile gene­ra­le.

Un an mai târziu, Boldea tre­ce în barca Alianţei pe­n­tru România (ApR), in­ven­ţia politică a lui Teodor Me­leş­canu, dar în 2001 rede­vi­ne în sânul PDSR, îm­bră­când o scurtă perioadă hai­na de consilier independent. Generaţiile mai tinere poate că au uitat, dar Francisc Bol­dea a mai avut la activ două tentative de a deveni pri­mar al Lugojului: în 1996, sub sigla PDSR şi în 2000, sub sigla ApR. În 2008, sub sigla PSD, a treia oară a fost cu noroc, iar în 2012, norocul a fost cu re­pe­­tiţie. Să vedem ce ne re­zervă 2016!

Folosește Facebook pentru a scrie un comentariu

Scrie un comentariu

Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.


Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.

*


Optimization WordPress Plugins & Solutions by W3 EDGE