Ultima oră

Biserica de lemn din Crivina de Sus, salvată de un cort uriaş

Biserica de lemn din Cr­i­vi­na de Sus (comuna Pie­troa­sa), construită în anul 1676, cea mai veche din salba de 14 lăcaşuri de cult, mo­nu­men­te istorice de im­por­tan­ţă naţională, mai are o şansă să fie salvată de la dis­pa­ri­ţie.

Edificiul nu a mai be­ne­fi­ciat de lucrări de res­tau­ra­re de mai bine de jumătate de secol, fapt care i-a a­fec­tat serios acoperişul şi pic­tu­ra interioară.

Lipsa fondurilor ne­ce­sa­re reabilitării i-a împins pe localnici să o acopere cu di­verse folii, pentru a o pro­te­ja, deoarece apa pătrundea peste tot prin  acoperişul de şindrilă, distrus de trecerea tim­pului.

O soluţie tem­po­ra­ră, dar salutată de toată lu­mea, a fost găsită de mai mulţi voluntari – arhitecţi, pei­sagişti, etnologi, geo­grafi, teologi, ingineri, res­tau­ratori, istorici şi studenti inimoşi, membri ai A­so­cia­ţiei Peisagiştilor din Ro­mâ­nia.

“De trei ani, la Crivina de Sus se organizează ta­be­re de vară cu studenţi de la arhitectură şi peisagistică, chiar lângă lăcaş. Vor să sal­veze biserica şi să o pro­te­je­ze până când se demarează lucrările de restaurare şi au construit un eşafodaj de dimensiuni impresionante, cu o prelată foarte per­for­man­tă şi rezistentă. Aceşti oa­meni vor să adune fon­duri şi pentru refacerea gar­du­lui împrejmuitor”, ne-a declarat P.O Bujor Păcurar, protopopul Făgetului.

Până în prezent, în zona Fă­getului au fost restaurate doar jumătate din bisericile de lemn, iar alături de cea din Crivina de Sus “plâng” şi cele din Coşeviţa, Ju­pâ­neşti, Româneşti, Pietroasa şi Povergina, ultima dis­trusă în proporţie de 80% de un incendiu.

“În ultimii ani s-au restaurat bisericile din Poieni, Margina, Zolt, Du­beşti, Bulza, Groşi, Băteşti şi Curtea. Acum se lucrează la două proiecte cu finanţare europeană pentru ca şi ce­le­lalte să beneficieze de astfel de lucrări”, ne-a mai spus P.O Bujor Păcurar.

Este cel mai probabil ca pe viitor, una dintre cele ră­ma­se încă nereabilitate să o descoperim la Timişoara, într-un parc din apropierea Mall-ului. În trecut, în mu­ni­cipiul de pe Bega a mai fost strămutat un alt lăcaş de cult din lemn – cel din că­tu­nul Topla (comuna Mă­nă­ştiur), care poate fi admirat în prezent la Muzeul Satului Bănăţean.

Folosește Facebook pentru a scrie un comentariu

Scrie un comentariu

Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.


Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.

*


Optimization WordPress Plugins & Solutions by W3 EDGE