Bisericile seculare din lemn, monumente culturale de prim rang ale zonei Făgetului, riscă să devină amintire, din cauza nepăsării unor autorităţi, pe de-o parte sau a intereselor băneşti, de cealaltă parte. Dacă unele sunt lăsate în paragină şi plouă sau ninge în ele, deteriorând cam tot ce au realizat meşterii în secolele XVII – XVIII, altele au fost ”restaurate” pe bani mulţi.
În 2012, trei firme din Maramureş şi Satu Mare au câştigat licitaţiile pentru şapte lăcaşe de cult, sumele alocate ridicându-se între 700.000 lei şi 1.400.000 lei pentru fiecare. La Zolt, Dubeşti, Groşi sau Băteşti lucrările au fost începute şi apoi sistate, pentru că societăţile au început să aibă probleme cu legea. La Poieni şi Margina acestea au fost finalizate, însă în cazul ultimei, au transformat vechea biserică bănăţeană, într-una maramureşeană.
”Am văzut tot felul de intervenţii ciudate şi destul de nepotrivite la vreo două biserici, iar când am ajuns la Margina, am văzut că deja nu mai era biserica pe care o ştiam. Era o biserică nouă, construită din bârne de stejar. Aia nu mai era restaurare, era înlocuire de biserică”, declară Sorin Predescu, şeful Direcţiei Judeţene pentru Cultură Timiş, pentru ziarul ”Renaşterea bănăţeană”.
Lăcaşul de cult de la Margina nu este prima biserică seculară distrusă de aşa-zisele restaurări. La mijlocul anilor `90, lăcaşul de cult de la Homojdia, construit din bârne şi lut a fost tencuit cu mortar, iar acoperişul înlocuit cu unul de tablă. Termopanele încă nu-şi făcuseră apariţia sau erau abia la început, pentru că probabil acum avea şi astfel de geamuri.
”La Homojdia, biserica de lemn a fost pur şi simplu demolată şi reconstruită alta pe aceeaşi fundaţie. Acum are acoperiş de tablă şi pereţi de beton. S-a întâmplat în urmă cu vreo două decenii”, povesteşte Ioan Oltean, directorul Bibliotecii Orăşeneşti Făget, care a editat o broşură cu povestea fiecărei biserici.
În prezent, grav degradate sunt şi bisericile din Crivina de Sus, Româneşti, Curtea, Povergina, Coşeviţa care aşteaptă să fie salvate de Consiliul Judeţean Timiş. Anul trecut s-au alocat fonduri insuficiente, folosite mai mult pentru conservarea lor în actuala stare. Cu toate sunt cuprinse în proiectele turistice ale judeţului, însă dacă se mai întârzie mult cu adevărata lor restaurare, ghizii îşi vor începe prezentările spunând simplu: ”aici a fost o biserică de lemn…”
Domnul Predescu se vede ca este „om politic” pentru ca daca ar avea habar de putina dulgherie- tamplarie, ar sti ca in cativa ani barnele noi se vor innegri de la vreme si vor ajunge sa arate ca si cele putrrede care au fost inlocuite….Oare el cum dorea sa se restaureze o bucata de barna de lemn, cu lac fixativ…..Profesor idiot…..Politruc…..Parerea mea!…..