Ultima oră

Belințul, Pantheon în aer liber al personalităților bănățene

MondialSituată la doar 10 km de Lu­goj, frumoasa comună ti­mi­șeană este un adevărat muzeu în aer liber. Nu­me­roa­se personalități culturale își au cinstită memoria la Belinț, prin busturi sau plăci me­moriale amplasate pe fațada clădirilor.

Inițiativa acestui adevărat muzeu în aer liber a pornit de la doi oameni de cultură bi­ne­cu­noscuți pe plan național. Este vorba despre prof.dr. Constantin Stan Tufan, mu­zi­colog, membru al Uniunii Compozitorilor și Muzi­co­lo­gi­lor și organizator al Fes­tivalului Internațional de Pian ”Clara Peia” și de prof. dr. Simion Dănilă, tradu­că­to­rul integral al operei lui Friedrich Nietzsche în Ro­mânia.

An după an, numărul personalităților omagiate la Belinț, în bronz sau marmură, a crescut.

Plăci memoriale au cărturarul Gherasim Sîrbu, protopop al Belințului (1900 – 1928) și senator liberal în pri­mul Parlament al Ro­mâ­niei Mari – placă inaugurată la 22 octombrie 2008, în­vă­ță­torul Constantin Pava, Di­mitrie Petrovici Stoi­ches­cu, vi­car episcopal la Ti­mișoara în perioada Re­vo­luției de la 1848, sub Eftimie Murgu etc.

Înv. Constantin Pava (1865-1934) s-a împotrivit manifest procesului de maghiarizare forțată în învățământul românesc, refuzând o leafă substanțială  pentru a pune în practică prevederile Legii Apony. După nenumărate șicane și amenințări, a fost nevoit să se pensioneze. A fost delegat să participe la Adunarea de la Alba Iulia,   reluându-și activitatea în învățământ în urma unui apel adresat lui Valeriu Braniște.

Înv. Ioan Hațeg (1806-1873) l-a instruit muzical pe Andrei Baron de Șaguna la biserica ortodoxă română de Pesta, unde a fost cantor cinci ani. Alături de Dimitrie Petrovici-Stoichescu, a participat activ la lupta pentru emanciparea școlii și bisericii românești de sub tutela sârbă.

Preot Dimitrie Petrovici-Stoichescu  (1794-1861) a fost unul dintre cei patru semnatari ai Recursului Maiestatic (1807), adresat, în numele românilor bănățeni, lui Francisc I. La propunerea lui Eftimie Murgu, a fost ales, în 1848, vicar general mitropolitan la Timișoara.

Damaschin Cărăbaș (1842-1915), binefăcător al Belințului, a zidit, pe spesele sale, capela cimitirului, a forat o fântână de mare adâncime în folosul sătenilor.

Dimitrie Țichindeal (1775-1818), învățătorul tinerimii din Belinț, unde a debutat ca dascăl.

Alte plăci memoriale: Gherasim Sârbu (1856-1932) Gh. Al. Iancovici (1924-1992) – belințean după mamă.

La Chizătău sunt plăcile dedicate prof. univ. Gabriel Manolescu (1926-1988) familiei Șepețienilor Laura Vlad, Sofia Vlad Rădulescu, Victor Vlad Delamarina, Gheorghe Bălan (1947-2003).

De asemenea, se remarcă bus­tul ridicat în memoria unui veritabil simbol al lumii muzicale a Banatului, mu­zi­co­logul de talie academică Sabin Drăgoi (1894-1968), care a fost și consilier pa­ro­hial, și dirijor al celebrului cor belințean.  

La fel de plină de nume sonore este și lista Cetățenilor de Onoare ai comunei Belinț.

Pe lângă Constantin Tufan Stan și Simion Dănilă, pe listă se mai regăsesc mi­ne­ra­lo­gul Constantin Gruescu, fon­datorul Muzeul de Mi­ne­ra­lo­gie Estetică din Ocna de Fier, apreciat de specialiști din România, Norvegia, Aus­tra­lia, Rusia, Marea Britanie, Franța, Italia, Ungaria, Egipt, Liban sau universitarul ti­mi­șorean Dan V. Poenaru, o personalitate a lumii me­di­cale.

Folosește Facebook pentru a scrie un comentariu

Scrie un comentariu

Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.


Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.

*


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

CLOSE
CLOSE