Ultima oră

Agricultorii din Banat cresc rase noi de animale şi cultiva noi specii de plante

capra-alba

Rase întregi de animale şi nenumărate specii de plante nu mai sunt crescute şi cultivate la aceeaşi intensitate în zona de vest a ţării. Au apărut însă altele noi importate odată cu deschiderea graniţelor şi cu intrarea României în U.E.

capra-alba

Rase întregi de animale şi nenumărate specii de plante nu mai sunt crescute şi cultivate la aceeaşi intensitate în zona de vest a ţării. Au apărut însă altele noi importate odată cu deschiderea graniţelor şi cu intrarea României în U.E.

”Putem afirma acest lucru ţinând cont de regresul şi efectivele scăzute care se înregistrează în momentul de faţă. Şi aici vorbim de rase întregi de bovine (Sură de stepă, Roşie dobrogeană, Pinzgău de Dorna şi Pinzgău de Transilvania), de porci (Mangaliţa, Bazna, Porcul de Strei şi Albul de Banat), ovine (Merinos) şi păsări (Gât golaş de Transilvania)”, ne-a declarat Tiberiu Lelescu, director executiv al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Timiş (DADRT).
Potrivit acestuia şi în ceea ce priveşte marile culturi agricole există pericolul dispariţiei, prin necultivare, a cânepii, inului, sfeclei de zahăr, tutun, secară şi porumb zaharat. La plante medicinale a dispărut interesul pentru mentă, fenicol, anason, lavandă, salvie şi muşeţel, iar la legume se poate vorbi de sparanghel. ”Într-o situaţie asemănătoare se află şofranul, şofrănelul şi cimbru, din categoria plantelor aromatizante, bobu, lintea şi năutul, de la leguminoase”, a completat Tiberiu Lelescu.

În schimb, în zona de vest a ţării se dezvoltă o serie de specii şi rase de animale create aici. ”Un prim exemplu ar fi Albul de Banat, o rasă de porci mixtă, de carne şi grăsime, de mărime medie spre mare, obţinut din încrucişări între Mangaliţa şi Albul Mijlociu, Berk, Marele Alb, Edelschwein, încrucişări realizate în regiunea Banatului de unde şi numele de Albul de Banat”, ne-a spus şeful agriculturii timişene.
Albul de Banat este o rasă cu prolificitate ridicată de până la 10 purcei la o fătare, purceii ajungând la greutatea de sacrificare la vârsta de un an de zile, dar care prin alimentaţie bogată proteic poate să ajungă la greutatea de sacrificare la nouă luni. ”Randamentul la tăiere, adică raportul dintre greutatea vie şi cea rezultată după tăiere, este foarte ridicat, 80-90%, pe când la celelalte specii de animale este de 40-60%. În judeţul Timiş, Albul de Banat se găseşte la gospodăriile populaţiei în număr de 2.000 – 2.500 capete, dar nu în rasă curată”, a adăugat Tiberiu Lelescu.
Şi la capre există o rasă, Alba de Banat, formată în zona Banatului prin încrucişarea caprelor din rasa Carpatină cu rasa Saanen şi Nobila Germană pentru a avea un nivel de productivitate superior. ”Alba de Banat are o producţie mai mare de lapte şi de iezi în comparaţie cu Carpatina, deşi este mai puţin răspândită decât aceasta. Practic, capra Alba de Banat este crescută pentru producţie mixtă de carne şi lapte”, ne-a explicat directorul DADRT.

Cu referire la întreg arealul Banatului, s-ar mai putea vorbi şi de oile Raţca, o rasă sedentară şi neadaptată la transhumanţă, turmele fiind în nucleul lor în satele din Banat. De aceea, în România, oile Raţca se cresc doar în gospodăriile crescătorilor din zona Munţilor Dognecei.
”Avantajele economice ale acestor oi sunt semnificative şi survin din costurile de întreţinere reduse. Pe durata unui an calendaristic sunt întreţinute şi furajate în permanenţă pe păşune, cu excepţia perioadei de fătare, iar evidenţa producţiei rămâne principalul obiectiv al deţinătorilor de patrimoniu genetic din judeţul Caraş-Severin”, ne-a declarat Tiberiu Lelescu.
Crescătorii exploatează aceste oi în primul rând pentru lapte, dar şi pentru carnea de miel (8-10 kg carne la sacrificare), apoi pentru lână. În ceea ce priveşte lâna, producţia de 1,8 kg este inferioară, comparativ cu cea a rasei ţurcane, pe când la lapte, producţia este superioară ţurcanei, realizând, în condiţii extensive, circa 60-80 litri lapte muls/an, ceea ce corespunde cu circa 15 kg de brânză.

Folosește Facebook pentru a scrie un comentariu

Scrie un comentariu

Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.


Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.

*


Optimization WordPress Plugins & Solutions by W3 EDGE