Ultima oră

800 de corişti au intonat Imnul Regal la inaugurarea bustului lui Coriolan Brediceanu

MondialPe frumoasa faleză a Ti­mi­şu­lui stau mărturie peste timp trei statui foarte reuşite ale marilor corifei ai Lugojului. Statuile au fost realizate în perioada interbelică de către sculptorul Radu Moga şi îi reprezintă pe Ion Vidu (1863-1931), Coriolan Brediceanu (1850-1909) şi Traian Gro­zăvescu (1895-1927).

Şi pentru că ”nu-i român ca bă­nă­ţea­nul, bănăţean ca lugojeanul, lugojean ca Brediceanu”, vom vorbi în continuare despre un moment foarte important din istoria oraşului nostru.

Cu peste un deceniu în urmă, istoricul militar Liviu Groza, un intelectual de marcă al Caransebeşului, scoatea la lumină din arhive un exemplar al Almanahului Colegiului ”Coriolan Brediceanu”, căci pe vremuri, spre deosebire de ziua de azi, celebra in­stituţie de învăţămînt lu­go­jeană avea şi aşa ceva.

Ca şi alte volume pe care distinsul istoric le avea, şi acest alma­nah al Colegiului ”Bre­di­cea­nu” (un volum ilustrat de 352 de pagini!) s-a dovedit a fi o adevărată comoară de in­for­ma­ţii, azi uitate sau complet ignorate de cei în drept să le pună în valoare. Ediţia a 12-a a acestui remarcabil compendiu de articole dedicate liceului lugojean a apărut în anul 1939 şi a fost îngrijită de profesorul dr. Aurel E. Peteanu, directorul liceului.

”Vizionarul care a luminat calea spre viitor a românilor bănăţeni”

Iar evenimentul de care amin­team în deschiderea acestui articol este inaugurarea statuii lui Coriolan Brediceanu, ”vi­zio­narul care a luminat calea spre viitor a românilor bă­nă­ţeni”, aşa cum scria regretatul istoric al Lugojului, profesorul emerit Dan Popescu.

Graţie acestui almanah bredicenist, putem retrăi momentele dezvelirii monumentului lui Coriolan Brediceanu. ”Solemnităţile impresionante” sunt descrise pe larg, în cadrul unui adevărat reportaj care se întinde în peste 30 de pagini. Articolul nu este semnat, dar putem bănui că este opera directorului Peteanu. Im­por­tan­ţa lui pentru lugojenii zi­le­lor noastre este cu atât mai mare cu cât în 2018 săr­bă­to­rim Centenarul Marii Uniri.

31 octombrie 1937, zi istorică pentru lugojeni

Evenimentele dezvelirii mo­nu­mentului lui Coriolan Bre­di­ceanu au avut loc la 31 octombrie 1937. ”De mult n-a trăit vechea vatră de lumină ro­mânească a Banatului clipe atât de înălţătoare, într-o at­mosferă de seninătate şi bucurie şi de-o indescriptibilă mândrie naţională, ca şi în această splendidă zi de toamnă, cu frunze arămii, a­lin­tată de un soare primă­vă­ra­tic. Întreaga solemnitate a dat prilejul unor manifestări înălţătoare, însufleţite de cel mai cald, neobişnuit şi e­mo­ţionant entuziasm. Mii de oameni de toate vârstele şi cate­go­riile, desprinşi din mă­ci­nişul frământărilor lor zilnice, de pretutindeni, de pe toate meleagurile Ţării noastre şi vibrând de aceeaşi sfântă emoţie, au ţinut să asiste la marele praznic al Banatului, să se închine, cu evlavie şi recunoştinţă, în faţa bronzului masiv, menit să înveşnicească de acum înainte chipul celui mai reprezentativ român bă­nă­ţean de odinioară, al celui mai mare apărător al dreptului limbii, legii şi gliei noastre strămoşeşti. Este grandioasă manifestaţie colectivă, cea mai grăitoare dovadă a neega­latei simpatii şi preţuiri de care se bucură şi azi marele luptător şi neîntrecutul fiu al Lugojului”, se scrie în preambul. Lăsând la o parte stilul uşor bombastic al vremii, este clar că evenimentul a fost unul de anvergură naţională.

Autorul bustului: Radu Moga, sculptor de mare talent din Brad

Aflăm şi cine a ridicat acest monument. Este vorba despre un comitat de iniţiativă, sub preşedinţia de onoare a domnilor Victor Curuţiu, prefectul judeţului Severin cu capitala la Lugoj, şi dr. Alexandru Bi­rees­cu primarul oraşului Lugoj şi sub preşedinţia activă a prof. dr. Aurel E. Peteanu, directorul liceului. Şi-au dat concursul specialişti precum pictorul academic Virgil Simonescu, profesor la ”Bredi” în acei ani, dr. Octavian Daminescu, dr. Alexandru Vasilie, prof. Isac Linţia, dr. Zeno Bejan, prof. Traian Simu, dr. Vasile Mircu, dr. Robert Foldvari, profesorul de limbă fran­ceză de la ”Bredi” (venit din Franţa!) Ferdinand Dionne şi meşteşugarul Ştefan Dră­gan, din partea corporaţiei Me­se­riaşilor.

Opera artistică aparţine profesorului Radu Moga, sculptor de mare talent din Brad. Monumentul a fost ridicat din fondurile Comitetului şcolar al Liceului Coriolan Brediceanu, al Primăriei Lugoj, al Prefecturii jueţului Severin, la care s-au adăugat contribuţiile benevole ale cetăţenilor de rînd ai Lugojului acelor ani.

Tiberiu şi Caius Brediceanu, prezenţi la inaugurarea monumentului

Dezvelirea monumentului a avut loc începând cu orele 11, într-un cadru impresionant.

În almanahul bredicenist interbelic sunt trecuţi par­ti­ci­panţii de seamă: PSS Dr. Vasile Lăzărescu, episcopul ortodox român al Ca­ran­se­be­şului, dr. Ioan Bălan, episcopul român unit al Lugojului, miniştrii dr. Tiberiu Moşoiu şi dr. Caius Brediceanu, dr. M. Ienciu, delegat al Ministerului Culturii şi Artelor, inspectorul general Petre Marinescu, inspectorul general Sabin Evuţianu, delegatul Mi­nisterului Educaţiei Naţionale, fostul ministru dr. Tiberiu Bre­diceanu, dr. Alşexandru Mar­ta, primvicepreşedintele Curţii de Apel din Timişoara, Sever Bocu, fost ministru al Banatului, Ştefan Vlădescu, preşedintele Federaţiei Generale a Presei din Provincie, doamna Ersilia Dr. Petrovici, în numele Reuniunii Doamnelor Române, etc. Dintre per­so­nalităţile culturale amintim pe maestrii Filaret Barbu şi Sabin Drăgoi.

Toţi aceştia, plus prefectul de Severin şi primarul Lugojului, au ţinut cuvântări. Dr. Alexandru Bireescu, primarul municpiului Lugoj, a su­bliniat că primăria a pus la bătaie 50.000 de lei pentru ri­dicarea statuii lui Bre­di­cea­nu.

”Emulaţia corurilor”: peste 800 de corişti veniţi la Lugoj

Meritul amplului reportaj din almanahul bredinenist din 1939 este că are nu puţine fo­tografii de mare valoare do­cumentară. Fotograful E. Lega a surprins cele mai spectaculoase imagini şi multe din acestea reprezintă coriştii şi coristele care au cântat cu acel prilej, îmbrăcaţi în splendide costume populare autentice.

Tânăra Ileana Opriş din Chizătău a primit premiul pentru cel mai frumos costum popular (”costum de fru­mu­se­ţe”). La ”Emulaţia co­ru­ri­lor” au participat peste 800 de corişti veniţi la Lugoj. A­lături de Corul Ion Vidu, dirijat de vicedirijorul Gheorghe Onae, a cântat ”foarte precis şi nuanţat” corul reunit al li­ceelor Brediceanu şi Hasdeu, dirijat de domnişoara pro­fe­soa­ră E. Herţeg. Altă apariţie aplaudată a fost corul şi fanfara ţărănească din Sinteşti, dirijate de ţăranul V. Lă­ză­res­cu, care au cântat ”Pe-al nostru steag”.

Au mai cântat corurile din Birchiş, Bocşa Română, Chizătău, Gruni, Jabăr, Sîlha, Făget etc. Corul din Chizătău, dirijat de pă­rin­tele Sever Şepeţianu, împlinise 80 de ani. Într-un final impresionant, cei 800 de corişti s-au reunit într-o sin­gură mare formnaţie şi au intonat Imnul Regal. Cu si­gu­ran­ţă că a fost un moment e­mo­ţionant!

Expoziţia presei bănăţene, la Hotel ”Dacia”

Dezvelirea bustului lui Coriolan Brediceanu a prilejuit o mulţime de manifestări co­ne­xe, printre care o expoziţie a presei bănăţene, foarte bogată în titluri şi diversă ca orientări: ”Luminătorul”, ”Ga­zeta poporului”, ”Dreptatea”, ”Plugarul Român”, ”Zorile”, ”Banatul”, ”Nădejdea”, ”Vestul”, ”Analele Banatului”, ”Lu­ceafărul”, Revista Institutului Social Banat-Crişana (toate din Timişoara), ”Des­cep­­tarea”, ”Drapelul”, ”Timi­şa­na”, ”Banatul”, ”Gazeta Lu­gojului”, ”Răsunetul”, ”Scorpionul”, ”Vipera” (toate din Lugoj), revista culturală ”Semenicul”, ”Primăvara Banatului”, Revista culturală a şcoalelor secundare etc.

Un an mai târziu, la 29 mai 1938, a avut loc un alt eveniment important consemnat în almanah. Este vorba despre sfinţirea troiţei din curtea liceului Brediceanu, ridicată cu suma de 15.000 de lei, contribuţii benevole, din banii elevilor şcolii. Crucea, înaltă de 4 metri şi cu lăţmea de 1,40 metri, avea un piedestal de beton şi a fost executată de artistul lugojean Ioan Şuşman.

Pe o parte, troiţa avea sculptat chipul lui Iisus cu inscripţia ”Lăsaţi copiii să vină la mine”, iar pe cealaltă parte, chipul Fecioarei Maria cu inscipţia ”Sănătate”. Crucea, dărîmată pe timpul comunismului, a fost ridicată din nou în curtea liceului, în anul 2006, pe timpul directoratului lui Francisc Boldea, actualul primar al Lugojului.

Folosește Facebook pentru a scrie un comentariu

Scrie un comentariu

Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.


Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.

*


CLOSE
CLOSE