Ultima oră

Povestea celui mai liber liceu din Lugoj: Liceul Agricol

Nostalgia nu este neapărat un atribut al istoriei mai în­de­părtatate, ci şi unul al istoriei recente. Zilele acestea, am avut ocazia să vorbesc cu mai mulţi profesori şi ab­solvenţi ai unui liceu lugojean astăzi dispărut, dar sursa multor amintiri plăcute! Liceul Agricol din Lugoj, denumit apoi ca nuca-n perete “Ştefan Odobleja”, după numele pă­rin­telui ciberneticii generali­za­te, naşte şi azi evocări în­sufleţite.

Învățământ după model … scandinav

Ceea ce m-a intrigat, într-o oarecare măsură, la toţi cei cu care am vorbit este că nu au existat nuanţe de disconfort în mărturisirile lor. Ca unul care n-am făcut şcoala acolo şi fără nuanţe de ironie, am ajuns la concluzia că, în mod paradoxal, Liceul Agricol din Lugoj s-a situat cel mai aproape de sistemul de învăţământ scandinav, sistem care obţine rezultate cu un regim mai liber, mai puţin supus contrângerilor.
“Liceul Agricol sau Agroindustrial nr. 1, cum era pe atunci, a fost ales de mulţi dintre noi pentru boemia zonei şi pentru ideea de liber­tate pe care o dădea exteriorul oraşului. Toţi ştiam la acea vreme că, pe lângă faptul că şcoală se făcea mai multă în părţile centrale, la Bediceanu, la Hasdeu şi chiar la Textil erai ţinut mult mai din scurt, ca elev. Ei, la Agricol, chiar aveai libertatea asta: puteai să o iei pe câmp, la propriu. Cele mai plăcute momente erau atunci când chiuleam de la ore şi ne duceam în spate, la aşa zisa fermă, unde erau ridicate nişte construcţii din baloţi, foarte înalte. Ne căţăram pe baloţii aceia, dădeam la o parte vreo doi trei şi ne fă­ceam aşa, ca un cuib de pa­săre, ca să nu putem fi văzuţi de niciunde. Mai reuşeam să convingem şi câte o fată să urce acolo, dar fata de obicei era mult mai băieţoasă ca noi, aşa că nu era nimic romantic, doar ceva teribilist”, spune, plin de umor, Ion Mol­dovan, fost absolvent al liceului.

Senzaţia de libertate, spaţiile largi, pline de locuri unde te puteai ascunde, activitatea în aer liber, acestea erau “mărcile înregistrate” ale fostului Liceu Agricol. Din păcate, aceste libertăţi au dispărut din peisajul liceelor lugojene de azi. Poate de aceea evocările de la Agricol au atâta farmec.

Înfiinţat pe timpul Imperiului Austro-Ungar

Cu ani în urmă, făceam o trecere în revistă a ceea ce a însemnat Liceul Agricol, devenit apoi “Odobleja” din Lugoj: “Liceul dispunea de patru tractoare româneşti Universal cu discuitoare, plug, semănătoare etc., atelier de lăcătuşerie, atelier mecanic pentru tractoare, seră de 80 mp pentru flori şi răsaduri, terenuri agricole pentru culturi diverse, clădire internat, foişor, bucătărie, magazie, laboratoare, dar mai ales ferme cu grajduri pentru ­p­o­rci, cai şi vite. Liceul Agricol, înfiinţat pe vremea Imperiului Austro-Ungar, avea ca zes­tre 125 de hectare de pă­mânt. La data cedării lui către Primărie, încă mai rămăseseră 24 de hectare, o suprafaţă de pământ destul de importantă”.

Cadre didactice de excepţie

Profesoara Rodica Ivan este mândră că a făcut parte din colectivul de cadre didactice de la ”Agricol”. ”Am ajuns a­colo prin repartiţie mi­nis­te­rială, cu media 9.53, era o medie mare pe atunci. Şi am luat post la Lugoj! Timp de 30 de ani, din 1975 şi până în 2005, am predat româna şi franceza la Liceul Agricol. Atmosfera era minunată. Nu ştiu vreo şcoală unde să te fi simţit aşa bine. Parcă eram la staţiune! Iar profesorii erau unul şi unul: Gert Richter la fizică, Goronică Borcan la chimie, Ioan Schropp – fizică-chimie, Tania Puţinelu – bio­lo­gie, Mircea Athanasiu – ştiinţe social-politice, Ana Păiş – economie, Vioara Jude – contabilitate-finanţe. Secţia de zootehnie, cu materii precum anatomia şi patologia animalelor, avea ca dascăli pe medicii veterinari dr. Petru Civig, Eleonora Căliman, Ionel Crainic sau Willibald Appeltauer”, ne-a declarat profesoara Rodica Ivan.

Şcoala de la Agricol a dat absolvenţi de valoare, în cele mai diverse domenii de ac­tivitate. ”Am avut o fată la Știinţe Economice, Ana Ma­ria Nicu, care a luat premiul sepcial pe judeţ la limba română şi ulterior şi-a dat doctoratul în Franţa. Mulţi absolvenţi au devenit cadre universitare de specialitate sau directori ai Direcţiei Judeţene Sanitar Veterinare. Un exemplu îmi vine în minte: Adi Stancu, con­fe­ren­ţiar la anatomie patologică la USAB Timişoara. George Angelescu (Anghelescu), un alt elev al nostru, a făcut o frumoasă carieră în mass media din Canada. Mulţi alţii au ajuns profesori, medici sau tehnicieni veterinari”, adaugă prof. Ivan.

Orele de tractor, cele mai “prizate” de elevi

Cele mai ”exotice” cursuri de la Agricol erau cele de condus tractorul. Acestea erau ”oficiate” de maiştrii (sau… maeştrii) Trif şi Mezei.
Tractoare erau celebrul U650 şi cel mai mic, U445. Toată lumea îl voia pe cel mare, cel mic nu era atractiv pentru nimeni. Erau apreciate aceste cursuri, pentru că toată lumea era silitoare. Uneori, fetele urcau pe tractor cu fus­tă scurtă și în tocuri, iar ma­ne­vrarea schimbătorului de vi­teze, plasat central, cerea efort. Oricum, în oraș exista și o Școală de Mecanici Agricoli, condusă în epocă de directorul Teodosie Păcurar, care pregătea promoțiile de mecanizatori agricoli!

Nici orele de sport, cu profesoara ”Cici” Colov, o vaj­nică atletă, nu au fost uitate. Pentru cei mai puţin do­taţi la capitolul calităţi spor­tive, plantaţia de duzi de la marginea terenului de sport era refugiul ideal. Aşadar, la probele de rezistenţă se pleca în pluton compact, după care sportivii mai puţin… am­bi­ţioşi se asundeau oleacă după duzi, după care participau, plini de entuziasm, la sprintul final!

”Arma secretă” împotriva lui Ceauşescu, îngropată sub terenul de sport!

Liceul Agricol a mai fost ”blagoslovit” cu o vizită unicat, cea efectuată de Ceau­șes­cu în 1983 la Lugoj, sau mai bine zis în afara Lugojului. Liderul comunist fusese alungat de meseriașii Lugojului la alegerile trucate din 1946, când acesta venise ca ”agitator” în oraș. Cum u­ce­nicii și calfele nu s-au răsculat împotriva meșterilor, miș­ca­rea a fost dejucată, iar Ceau­șescu a fost condus la gară cu ghionturi în spate. Atunci s-a jurat să nu mai calce în oraș. Prima poliță a plătit-o Lugojului în 1968, la reorganizarea administrativ te­ri­to­rială, când orașului nostru i s-a refuzat statutul de ca­pi­ta­lă de județ. În 1983, vizita pre­zidențială a inclus doar zona industrială, panoul de intrare în oraș fiind mutat după calea ferată, pentru ca Ceaușescu să intre la IURT cu convingerea că e în afara orașului. Elicopterul pre­zi­den­țial trebuia să aterizeze pe Stadionul Tineretului, dar acesta fiind în oraș, s-a optat pentru terenul de sport (asfaltat) de la Liceul Agricol. Directorul Goronică Borcan își amintește cum înaintea vizitei a trebuit să elibereze o cameră, în care a fost instalat un telefon, de care se ocupa un ins care a interzis accesul oricui. Extrem de vigilenţi, oamenii care au pregătit vizita, au ”scanat” terenul cu ajutorul detectorului de metale. Concluzia i-a îngrozit: sub terenul de sport se afla îngropat un obiect metalic! Poate o armă, care să atenteze la viaţa To­va­ră­şu­lui?! Au început săpături febrile, asfaltul a fost spart, dar până la urmă s-a dovedit că întreaga tevatură era degeaba. ”Arma” era o sărmană sapă ruginită!

Astăzi, poveștile Liceului Agricol, cel mai liber liceu din Lugoj, supraviețuiesc doar în amintirile dascălilor și absolvenților.

Folosește Facebook pentru a scrie un comentariu

1 Comentariu on Povestea celui mai liber liceu din Lugoj: Liceul Agricol

  1. georgeta lukacs // 19 octombrie 2017 at 18:46 // Răspunde

    Cu drag mi-am amintit de anii copilăriei,de anii petrecuți la Liceul Agricol Lugoj 84-88,vremuri frumoase şi chiar mi-am amintit cand trebuia să bag mana in vacă să prind floarea involtă😆😅…m-am ascuns dar colegii m-au găsit şi mi-au tăiat unghiile 😆😅Maistru Deobald …nu mai zic de conducerea tractorului U-650 M ….schimbătorul era pe mijloc si noi aveam sarafane …ii ziceam :Tov.maistru tineti dvs volanul că schimb eu viteza😊şi chiar se făcea şcoală.

Scrie un comentariu

Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.


Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.

*


Optimization WordPress Plugins & Solutions by W3 EDGE