Ultima oră

Urologul Septimiu Gârbea, omul premierelor absolute la Spitalul Municipal

Despre medicul urolog Sep­timu Gârbea ştiam că a fost director al spitalului lu­go­jean şi că a făcut numeroase intervenţii chirugicale în premieră. Nu mi-aş fi i­ma­ginat că, dacă nu ar fi suferit o gravă accidentare în ti­ne­re­ţe, acum am fi vorbit nu despre un medic, ci despre un fotbalist cu carieră îm­pli­nită.

Cum s-a spulberat visul unui fotbalist din Divizia Naţională de Juniori

“Chiar sunt la o vârstă la care amintirile devin im­por­tante. M-am născut la Pe­troşani, în 1953 şi sunt la a patra generaţie de in­te­lec­tuali din familia mea. Pă­rinţii mei, Septimiu Ioan şi Ecaterina Gârbea, au fost amândoi medici. Liceul l-am făcut la Brad, la “Avram Iancu”. Am fost un elev mediu, pentru că la acea vreme mă preocupa serios fotbalul. Am jucat la Aurul Brad, echipă cu care am ajuns în semifinalele Diviziei Naţionale de Ju­niori, aşa că liceul era pe planul doi. În clasa a XII-a, într-un meci disputat la Oradea, cu Crişul Oradea, am fost grav accidentat. Jucam extremă dreaptă şi cineva m-a faultat rău de tot. M-am ales cu dublă fractură, de tibie şi peroneu, şi… adio fotbal! Fiind imobilizat în ghips, am început să învăţ pentru Medicină. Şi aşa am intrat la UMF Timişoara, deşi la ad­mitere eram 11 pe un loc!”, îşi începe povestea dr. Sep­ti­miu Gârbea.  

Etapele pregătirii profesionale l-au purtat prin toată ţara

După facultate, a urmat sta­gia­tura la Deva. Pre­fe­rând munca directă cu pa­cientul a început să lucreze ca medic de dispensar la diferite în­tre­prinderi pre­cum Mintia – De­va, Pe­troşani, Lupeni, U­ri­cani, Chiş­că­da­ga, toate în jud. Hunedoara.

A urmat specialitatea de chirugie, la Timişoara, cu pro­fesorul Constantin Ca­loghera, o personalitate a lu­mii medicale. În cadrul spe­cialităţii de chirurgie, am făcut şi un stagiu la urologie, fiind atras de tehnologizarea care începuse să apară în urologia din România la acea dată (1984).

Specializarea – pe urologie, de această dată, a făcut-o la Spitalul Re­pu­bli­can Fundeni, cu profesorul Eugen Proca, fost ministru al sănătăţii şi… deputat de Lugoj, în acea vreme. “Am terminat specializarea cu o medie neobişnuit de mare acordată de prof. Proca, şi anume 9.50. Acolo, la Fun­deni, am fost coleg cu cei doi mari urologiei ai Ro­mâ­niei de azi, profesorul Ionel Sinescu şi prof. Mihai Lucan de la Cluj, cu care am rămas în relaţii excepţionale”, spu­ne dr. Gârbea.

Sosit la Lugoj în zilele Revoluţiei

Filmul sosirii la Lugoj îl derulează pe repede înainte: ajunge în oraşul de pe Timiş în decembrie 1989, găseşte o cameră mai ieftină la Hotel Dacia, şi după trei zile e chemat, de urgenţă, la spital: “Au venit cu Salvarea după mine. Începuse Re­vo­lu­ţia şi fuseseră aduşi oa­­meni împuşcaţi şi acci­dentaţi”. Iar tânărul medic, nemembru de partid, a fost foarte bine primit de dr. Cinghiţă, şef de secţie pe atunci, care l-a sprijinit în tot ce a făcut.

Sezonul premierelor absolute la Spitalul Municipal

Aşa cum am consemnat de-a lungul timpului în săp­­tămânalul “Re­deştep­ta­rea”, doctorul Gârbea este autorul a numeroase pre­mie­re me­dicale absolute la spitalul din Lugoj.
Încă înainte de a veni aici, în 1988, la Timişoara, a reuşit, împreună cu dr. Petre Boiboreanu, prima operaţie din România de re­con­struc­ţie bipolară de rup­tură de u­re­tră pos­t­ra­u­ma­tică. In­­te­re­sant: beneficiarul acestei premiere naţionale a fost un lugojean, care su­fe­rise trauma res­pec­tivă în urma unui accident de mun­că.
În 1990, dr. Gârbea rea­li­zează prima prostatectomie transvezicală cu lavaj ve­zical permanent. Ur­mea­ză, în 1994, prima cistectomie parţială şi un an mai târziu, prima cistectomie totală, ambele pentru cancerele de vezică. Cistectomia totală este probabil cea mai mare operaţie din urologie, care în clinicile de urologie e efectuată de o echipă de 3-4 urologi.
1997 este anul când dr. Gârbea, deşi funcţiona ca director şi şef al secţiei de urologie, a făcut la Ti­mi­şoara un curs de specializare pe endoscopie. Aşa că, în 1997, s-a făcut la Lugoj prima trans-uretro-rezecţie. A fost întâia operaţie en­do­scopică la Lugoj, efectuată cu un rezectoscop, fără in­ci­zie (tăietură).

În fine, în urmă cu trei ani, au început să fie in­tro­duse şi la Lugoj stenturile ureterale, pentru eliminarea calculilor ureterali.

“Am pierdut patru bolnavi din 2240”

Urologia este o specialitate extrem de grea.

“Majoritatea pacienţilor sunt în vârstă, purtători de adenoame sau cancere de prostată sau ve­zi­cale. Sunt operaţii di­fi­cile, care se fac pe bolnavi cu multiple su­ferinţe, car­diace, respiratorii şi presupun in­ter­venţii pre­cise şi foarte bine încadrate în protocoale. Un rol im­por­tant îl au a­ne­ste­zistul şi in­strumentara. A­ceasta este şi echipa mea standard”, explică dr. Gâr­bea.

Graţie personalului ex­cep­ţional de la Lugoj, dr. Septimiu Gârbea a efectuat, din anul 2007, 2240 de re­zecţii endoscopice pentru adenoame şi cancere de prostată şi de vezică. La a­cestea, mortalitatea a fost mult mai mică decât ra­por­tările naţionale. Concret, a pierdut doar patru pacienţi din 2240.  

“Pot aprecia că, dintre ca­zurile care s-au adresat Urologiei din Lugoj, rata de vindecări pentru cancerul de prostată şi cel de vezică este impresionantă. 40% din pacienţii care, urmăriţi timp de cinci ani, pot fi declaraţi vindecaţi. Din păcate, pe plan mondial, aceste cazuri apar la vârste tot mai tinere. Screeningul populaţiei ar trebui să înceapă la 50 de ani, dar la noi lipsesc pro­gramele naţionale de de­pistare precoce”, adaugă dr. Gârbea.

Directoratul şi munca adminstrativă, privite ca simple “experienţe de viaţă”

În dreptul numelui doc­to­ru­lui Gărbea se pot adăuga un mandat de director al spitalului lugojean (1996-2000), două mandate de di­rector medical şi chiar două de consilier local. Este detaşat şi priveşte direc­to­ra­tul şi munca adminstrativă, ca pe simple momente din evoluţia sa.

“Din câte îmi amintesc eu, în perioda cât am fost director s-au înfiinţat mai multe secţii noi – centrul de primire a urgenţelor, printr-un program cu finanţare el­veţiană, nefrologia cu he­mo­dializa, urologia, or­to­pedia şi pneumologia. Din 1997, am imple­mentat reforma serviciilor de sănătate în SML, am făcut privatizarea cabine­telor din Policlinică şi a ca­binetelor de familie. Lucram de la 8 di­mi­nea­ţa la 9 seara, ade­seori comitetele directoare se ţi­neau la 6 – 9 seara. Iar în rest, operam în secţie, fără a neglija nicio­dată bolnavul, care a fost pe primul loc. E o viaţă de om, sunt multe de spus”, con­chide medicul lugojean.

Spre deosebire de alţi confraţi, dr. Gârbea provine dintr-o familie de medici, a întemeiat o familie de medici (soţia este medic la planning familial) şi a transmis ştafeta mai departe, prin fiul său, Claudiu, sto­ma­tolog în Timişoara. Iar asta spune foarte mult des­pre destin şi vocaţie!

Folosește Facebook pentru a scrie un comentariu

Scrie un comentariu

Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.


Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.

*


Optimization WordPress Plugins & Solutions by W3 EDGE