Ultima oră

29 iulie, Ziua Imnului Naţional. Prima înregistrare corală a fost realizată de Corul ”Ion Vidu”

Lugojul a avut două contribuţii importante în ceea ce priveşte Imnul de Stat al României

MondialZiua de 29 iulie a fost proclamată Ziua Imnului Naţional al României – Deşteaptă-te, române, simbol al unităţii Revoluţiei Române din anul 1848, conform Legii Nr. 99 din 26 mai 1998.

Poemul „Un răsunet” al lui Andrei Mureșanu, redactat și publicat în timpul Revoluției de la 1848, a fost pus pe note în ziua în care autorul l-a recitat câtorva prieteni brașoveni, fiind cântat pentru prima oară la Brașov. Anton Pann este creditat ca autor al muzicii imnului, dar melodia pe care Andrei Mureșanu a pus versurile sale avea o largă circulație în epocă și nu i se cunoaște cu certitudine autorul. „Deșteaptă-te, române!” este imnul național al României, începând cu 1990.

Lugojul, două contribuţii importante în ceea ce priveşte Imnul de Stat al României

Prima înregistrare a melodiei s-a făcut pe disc, în 1900, în S.U.A., în interpretarea solistului Alexandru Pascu. Abia în 1910, fanfara Batalionului 2 Pionieri din București reunită cu fanfara Regimentului Ștefan cel Mare din Iași au realizat cea dintâi înregistrare instrumentală. În același an, Reuniunea Română de Cântări şi Muzică din Lugoj din Lugoj a înregistrat pentru prima dată varianta corală pe un disc Pathe Platten.

În acea perioadă, imnul naţional al României era însă „Traiască Regele”, adoptat în 1884. Imediat dupa instaurarea deplinei dictaturi comuniste la 30 decembrie 1947, când Regele Mihai I a fost forţat să abdice, Imnul Regal, dar şi „Deşteaptă-te, române!” ori alte marşuri şi cântece patriotice, au fost interzise, intonarea sau fredonarea lor fiind pedepsite cu ani grei de inchisoare.

Versiune inedită a Imnului Regal, cântată în premieră absolută la Lugoj

Interesant este însă că o versiune inedită a Imnului Regal, compus de Eduard Hubsch, a fost cântată în premieră absolută la Lugoj. Ne explică prof. dr. Constantin Tufan Stan, muzicolog, membru al Uniunii Compozitoprilor şi Muzicologilor din România.

„Marele George Enescu a compus trei lucrări care citează explicit Imnul Regal al lui Eduard Hubsch. Este vorba despre Poema Română, Aubade – trio pentru vioară, violă şi violoncel şi Simfonia I, în care Imnul Regal apare stilizat, ca să mă exprim aşa. Piesa „Aubade” a fost dedicată de Enescu cuplului Regal format din Regele Carol I şi Regina Elisabeta, cunoscută sub numele Carmen Sylva, la aniversarea a 30 de ani de căsătorie. Enescu a compus şi o variantă doar pentru pian şi vioară a acestui Aubade. Această versiune inedită a fost cântată în premieră absolută la Lugoj, de către două tinere aparţinând Societăţii Domnişoarelor Române din oraş, la anul 1904”. Concertul a avut loc în „saletul” Casinei Române din Lugoj, după un cuvânt de deschidere ce a aparţinut lui Valeriu Branişte. De altfel, la ultima ediţie a Zilelor Enescu la Lugoj, desfăşurată în 27 iunie, evenimentul a fost recreat după 110 ani de violonista Georgiana Stăncioni şi pianista Simona Musteţiu, de la Colegiul Naţional de Artă „Ion Vidu” din Timişoara.

După Imnul Regal, în perioada comunistă România a avut alte trei piese ca Imn de Stat: „Zdrobite cătuşe” (1948-53), „Te slăvim, Românie” (1953-77) şi „Trei culori cunosc pe lume” (1977-89).

Folosește Facebook pentru a scrie un comentariu

Scrie un comentariu

Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.


Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.

*


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

CLOSE
CLOSE