Ultima oră

20 de ani de campanii electorale locale: sloganuri, steguleţe şi promisiuni

campanieÎn acest an, s-au împlinit două decenii de la un eveniment foarte important al vieţii democratice pe plan local: primele alegeri libere care aveau să stabilească cine va conduce Lugojul. Vă propunem o mică retrospectivă a celor cinci încleştări electorale

campanieÎn acest an, s-au împlinit două decenii de la un eveniment foarte important al vieţii democratice pe plan local: primele alegeri libere care aveau să stabilească cine va conduce Lugojul. Vă propunem o mică retrospectivă a celor cinci încleştări electorale, care i-au propulsat în prim-planul administraţiei pe primarii, viceprimarii şi consilierii care dintotdeauna au dorit binele urbei şi care l-au realizat după… pricepere, buget şi puteri. Interesant este că, de-a lungul anilor, întâlnim foarte multe situaţii în care adversarii politici au devenit prieteni, la numai patru ani distanţă, iar aliaţii au devenit duşmani după ce împreună îşi împărţeau ciolanul politic.

1992: primul primar democratic ales avea ca prioritate „rezolvarea problemei pieţei”. 9 februarie 1992 a fost data primelor alegeri locale libere şi democratice la Lugoj. Imediat după Revoluţie şi până în acel moment, municipiul nostru fusese condus de un primar interimar, în persoana deputatului de astăzi Sorin Stragea. Acesta avea marele avantaj că era lugojean, spre deosebire de edilii şefi din perioada comunistă. De altfel, Stragea avea să participe la alegerile din 1992 cu declaraţii care să demonstreze legătura s-a cu glia lugojeană: „am o căruţă de oase ale strămoşilor mei în Cimitirul Ortodox”. În ciuda acestei recomandări, votul de la 9 februarie consemna următorul clasament: Virgil Turcan (CDR) – 9.491 de voturi, urmat de Matei Fleancu (FSN) – 5.181 voturi şi Stragea Sorin, care a candidat independent – 3.641 voturi. Tot atunci s-a votat şi primul consiliu local, alcătuit din partide sau alianţe care azi nu mai există: Convenţia Democrată, Frontul Salvării Naţionale, PNL – Aripa tânără, Partidul Social-Democrat Român (partid istoric, condus în epocă de Sergiu Cunescu), Partidul Unităţii Naţionale Române (PUNR), Mişcarea Ecologistă, Partidul Republican şi Partidul Democrat Agrar. Singurul supravieţuitor din acel prim consiliu este Forumul Democrat German, care nu mai are de mult reprezentanţi în consiliu. Există însă doi politicieni activi şi azi care au făcut parte din primul consiliu municipal: Marius Martinescu (pe atunci la FSN) şi Gh. Bologa (CDR). Turul doi i-a dat câştig de cauză lui Virgil Turcan, membru al PNţ-CD, care avea şi atunci o prioritate a zilelor noastre: „rezolvarea problemei pieţei”, după cum declaraă în „Redeşteptarea” din 28 februarie. După… 20 de ani, tema rămâne foarte actuală!

1996: la un pas de „primul oraş roşu”. Alegerile locale din anul 1996 au scos la iveală un politician care a avut o ascensiune constantă. A început ca independent pe listele FSN, când a obţinut un mandat de consilier, apoi s-a înscris în Partidul Democrat în 1992, încă de la înfiinţarea acestuia. Pe fondul nemulţumirilor create de şomajul şi devalorizarea accentuată a leului, la „localele” din ’96 lugojenii au fost la un pas să intre în istorie ca oraş „roşu”. Fostul primar comunist Gheorghe Leucuţa, candidatul Partidului Socialist al Muncii (un fel de Partid Comunist reînviat), a câştigat primul tur de scrutin, în faţa lui Martinescu. Ca reprezentant al Uniunii Social-Democrate (USD, compusă din PD şi PSDR), Martinescu a făcut apel la toate forţele politice şi la toată populaţia să nu permită ca Lugojul să devină un oraş „roşu”. Campania vizuală a fost foarte intensă, de la bannere şi afişe lipite peste tot, până la bileţele strecurate sub sticla meselor din baruri şi cofetării. Până la urmă, Martinescu a câştigat cu 12.942 de voturi, faţă de cele 10.784 ale lui Leucuţa.

2000: Martinescu l-a bătut pe Boldea. Anul 2000 a marcat nu numai trecerea în noul mileniu, ci şi începutul duelului politic dintre Martinescu şi Boldea. Pe atunci, Francisc Boldea era candidat de primar din partea Alianţei pentru România şi şi-a ales sloganul: „Să facem împreună un pas spre mai bine”! Inventivitatea partidelor crescuse: PDSR a recurs chiar la o integramă electorală, cu următorul text: „dezlegând corect integrama, pe spaţiile marcate cu raster veţi afla numele partidului care a realizat 46,5% la ultimul sondaj”. Dar în mijloc, pentru cei mai puţin înzestraţi la descifrarea cuvintelor încrucişate, se afla sigla lămuritoare, cu inscripţia PDSR Lugoj. La 24 martie, ministrul de „cursă lungă” Traian Băsescu descindea la Lugoj, ca să-l ajute pe Martinescu în obţinerea noului mandat, promiţând 13 miliarde lei investiţii pentru Lugoj; efectul a fost rapid contrabalansat de vizita preşedintelui Iliescu, care-l sprijinea pe candidatul PDSR Cornel Lera, care se recomnada „un nume nou în politica locală”. Până la urmă, clasamentul a fost următorul: Martinescu 7.590 voturi, Lera 3.810 voturi şi Boldea 2.724 de voturi. Turul doi de la 18 iunie 2000 i-a dat câştig de cauză lui Martinescu, care mergea pe deviza „aveţi încredere în experienţă”! Primarul reales declara, la „cald”, că „vom continua programele de reparaţii drumuri şi canalizare”. În acel moment, Francisc Boldea îşi începea directoratul de opt ani de la Colegiul Naţional „Coriolan Brediceanu”, care-i va aduce un mare beneficiu de imagine. Anul 2000 a mai adus un lucru interesant: toţi primarii oraşelor înfrăţite cu Lugojul au fost realeşi: Jean Pierre Sueur, al treilea mandat la Orleans (Franţa), dr. Peter Rohlinger, al doilea mandat la Jena (Germania) şi Koksis Imre Antal, al treilea madat la Szekszard (Ungaria).

2004: careul de aşi şi dama de pică. Patru ani mai târziu, aşa cum titra „Redeşteptarea”, în cursa pentru fotoliul de primar al municipiului s-a angajat „careul de aşi şi dama de pică”, adică „primarul de meserie” Martinescu, „nostalgicul” Stragea, medicul Ioan Druţ, care miza pe norocul începătorului, Ştefan Blidariu, aflat între PNL şi PNŢCD şi Voichiţa Coţolan, prima femeie din istoria post-decembristă care s-a încumetat să „atace” primăria. De altfel, ea a avut cel mai penetrant mesaj electoral: „Trezeşte-te!” Însă acest mesaj a fost înăbuşit de voci mult mai groase: „Martinescu este cel mai bun primar pe care îl poate avea Lugojul” – Traian Băsescu; „Sunt entuziasmat de PNL Lugoj” – Teodor Meleşcanu etc. Prin vocea liberalului Ioan Druţ, aflam în 2004 că „PSD este la originea tuturor relelor din Lugoj şi din România”. Desigur că, între timp, cele două partide au devenit aliate şi mesajele s-au schimbat. În primul tur, Stragea l-a spulberat pe Martinescu, cu 38,8% din voturi, faţă de 25,5%. Dacă s-ar fi votat dintr-un singur tur, Stragea ieşea primar cu o diferenţă de peste 2.000 de voturi. N-a fost să fie, căci Martinescu („un om hotărât”, cum s-a prezentat cu sloganul de campanie), a răsturnat scorul, câştigând al treilea mandat de primar.

2008: Boldea über alles! Anul electoral 2008 a început cu un mesaj clar al candidatului Francisc Boldea: „Să facem ce trebuie”! Francisc Boldea miza pe imaginea personală, pe „brand”-ul Boldea, mai mult decât pe sigla partidului care îl sprijinea: PSD. A fost o alegere inteligentă, într-un oraş cu un electorat atipic şi mai degrabă conservator. Evident, oponentul său principal era acelaşi Marius Martinescu, care recomanda: „Fapte, nu vorbe”! Ambele părţi s-au războit foarte dur. Pe de o parte, PSD a ajuns să acuze conţinutul unor bannere considerate jignitoare, iar PDL a replicat că şi social-democraţii au folosit imaginea Patriarhului Daniel într-un clip electoral. La mijlocul cursei, Boldea trimitea presei mesajul că „Toate au o limită”! În timp ce liberalul Ioan Ambruş chema cetăţenii la conducerea oraşului, Martinescu replica tăios: „Promisiunile fără bani nu au nicio valoare”! Până la urmă, vocea cea mai puternică a fost a lui Boldea: „schimbarea e o necesitate, nu o obsesie”. Şi aşa a fost. Boldea s-a impus la o diferenţă neaşteptat de mică (sub 250 de voturi), dar s-a impus, iar Martinescu părăsea Primăria, după 12 ani de mandat. Ce va fi în 2012, cine se va impune în cursa electorală, vom vedea săptămâna viitoare.

Folosește Facebook pentru a scrie un comentariu

Scrie un comentariu

Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.


Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.

*


Optimization WordPress Plugins & Solutions by W3 EDGE